CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Reportaj >  





RELIGIA HINDUSĂ
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
India, decembrie 2004  
  
Citesc din Neria Herish Hebbar, fascinanta mitologie hindusă. Din perioada vedică, tatăl tuturor zeilor şi-al umanităţii a fost Deva (Prajapati), înlocuit apoi de mulţi zei, cei mai importanţi fiind:  
  
– Indra – zeul războiului, înfăţişat în şaroită, cu trăznetul în mână;  
  
– Varuna – zeul respectării legilor naturii şi-al ordinii cosmice (Rta);  
  
– Mitra – zeul jurămintelor şi convenienţelor sociale; acesta face parte din pantheonul zoroastrian (numit şi mazdeism); zoroastrianismul este fondat în sec. VIII-VII î.C. de către Zoroaster (sau Zarathustra) în Persia, înaintea convertirii la islam, iar principiile sale (avesta) conchid lupta continuă dintre spiritul binelui (Ormazd) şi-al răului (Ahriman), învingând desigur binele şi-n viaţa de după moarte (mie, însă, mi-aduce aminte de cartea lui Nitzsche „Aşa grăit-a Zarathustra” privind voinţa celui mai puternic, dar şi de filmul „Zorro” – cu Alain Delon).  
  
– Surya – zeul soarelui, cu multe forme şi nume: Savitur, Pushan, Visnhnu;  
  
– Agni – zeul focului, intermediar între oameni şi zei;  
  
– Soma – zeul lunii;  
  
– Rudra – zeul din munţi;  
  
– Yama – zeul morţii.  
  
Iar ca zeiţe:  
  
– Prthoi – zeiţa pământului;  
  
– Aditi – mama zeilor;  
  
– Ushas – zeiţa răsăritului;  
  
– Ratri – spiritul nopţii;  
  
– Aranyani – zeiţa pădurii;  
  
– Kama – zeiţa iubirii.  
  
Religia hindusă a evoluat ulterior, hinduşii crezând într-un Zeu Universal, conform filozofiei vedice referitoare la Sufletul Lumii. Puterea acestui zeu se manifestă în tot ceea ce ne înconjoară: fiinţe sau obiecte.  
  
Este venerată de către evlavioşi trinitatea divină: Brahma, Vishnu şi Shiva.  
  
Brahma este creatorul universului şi şeful trinităţii.  
  
Vishnu este protectorul şi conservatorul umanităţii; soţia lui, Lakshmi, stă în dreapta sa; el călătoreşte pe marele vultur (Garuda) şi locuieşte în paradisul cel mai înalt (Vaikunta); restaurează, când simte un dezechilibru. ordinea şi bunăstarea lumii.  
  
Shiva este zeul creaţiei şi-al distrugerii (paradoxal deci); în spatele său şade frumoasa lui soţie Parvathi; are un al treilea ochi în frunte, iar din părul său izvorăşte râul sfânt Gange; Shiva reprezintă moartea şi timpul care distrug totul.  
  
Din această trinitate, Vishnu se distinge prin cele zece încarnări (avataruri) ale sale (Sukanto mi-a dăruit un set al lor, din plastic, iar, ajuns acasă, Lilia mi-i lipeşte pe peretele din antreu).  
  
Matsya (peştele) – când s-a întâmplat o inundaţie universală, Vishnu a luat forma unui peşte şi-a salvat primul om (Manu), familia sa, pe cei şapte sfinţi (rishis) şi Vedele într-o barcă.  
  
Kurma (broasca ţestoasă) – la fel, într-o inundaţie cosmică, recuperează gusturile delicioase şi mirosurile sănătoase (amritha).  
  
Varaha (porcul mistreţ) – Vishnu s-a încarnat în porc mistreţ şi a scos pământul din fundul oceanului cosmic, unde fusese aruncat de către demonul Hiranyaksha.  
  
Narasimha (omul-leu) – Vishnu, metamorfozat în om-leu, îl ucide pe demonul Hiranyakashipu, care persecuta pe zei, oameni şi chiar pe fiul său Prahlada.  
  
Vamana (piticul) – tot din cauza unui demon, Bali Chakravarthy, care obţinuse puteri supranaturale prin ascetism (tapas) şi ameninţa zeii, Vishnu se preface în pitic, apoi în uriaş şi-l distruge.  
  
Parashurama (Rama cu Toporul) a omorât toţi bărbaţii clasei Kshatriya din 21 de generaţii succesive şi a scos de sub apa mării terenurile Kerala şi Kanara de Sud.  
  
Rama, prinţul Ayodhya-ei; glorioasa aventură a lui Rama este descrisă în şapte cărţi epice, numite „Ramayana”, de către înţeleptul Valkimi; Rama a scăpat lumea de opresiunea demonului Ravana, regele Lankei.  
  
Krishna este eroul epopeii „Mahabharatha”, scrisă în limba sanscrită în anul 200 î.C. El a făcut multe miracole în copilărie, a ucis pe demonul Puthani, iar mama lui adoptivă, Yoskoda, când s-a uitat în gură-i, a avut impresia că a văzut întreg universul. S-a căsătorit cu Rukmini, fiica regelui Vidarbha; datorită aventurilor sale amoroase a ajuns să aibă 16.000 de neveste şi 180.000 de copii şi nepoţi.  
  
Buddha condamna pe ticăloşi şi a avut compasiune faţă de animale.  
  
Kalki este încarnarea la ceea ce va trebui să vină, Vishnu apărând pe un cal alb, cu o sabie în mână.  
  
La genul feminin, Mama Zeiţă este cea mai venerată. Ea posedă multe nume: Parvathi (fiica muntelui), Mahadevi (marea zeiţă), Sati (virtuasa), Gauri (alba), Annopuma (donatoarea de mâncare), Matha (măicuţa) sau Amnai (măicuţa – în limba tamil). Numeroase temple s-au construit pentru ea.  
  
Există şi zei ori spirite locale (fiecare localitate are zeiţa ei sub un pom sacru), unii protectori de boli:  
  
Shitala – protectoare contra pojarului;  
  
Manasa – zeiţă-şarpe, protectoare contra muşcăturilor de şarpe.  
  
Spiritele rele (Asuras) şi cele bune (Suras) erau într-o permanentă luptă. Cel mai infam spirit rău, Ravana, avea zece capete şi a murit din mâinile lui Rama. [În basmele olteneşti, Făt-Frumos omora balaurul cu şapte capete şi se căsătorea cu Ileana Cosânzeana.]  
  
În religia hindusă au fost ridicate la rang sacru şi animalele: vaca, şarpele şi maimuţa.  
  
Produsele vacii – laptele dulce, laptele acru, untul, urina şi bălegarul – au potenţe purificatoare. Legendarii şerpi Shesha şi Vasuki sunt simboluri, în mod paradoxal, ai morţii şi fertilităţii. Maimuţa erelevată ca servitorul credincios al lui Rama.  
  
Arbori sacri: Ficus religiosa, Vata, Ficus indica. Pomul legendar care îndeplinea toate dorinţele se numea Kalpa-vriksha.  
  
Ierburile Kusha şi Darbha sunt considerate sacre. Dintre obiectele inanimate scoica fosilizată este sacră.  
  
Simboluri sacre: Om, Svastica, Mandala care au puteri magice. Hinduşii venerează 330 milioane de zei.  
  
Cele mai importante lucrări religioase sunt: Vedele, Upanishadele (care explorează natura sufletului uman, relaţia omului cu universul), Ramayana şi Pusana (18 scrieri epice în poveşti, fabule sau legende privind creaţia, genealogia, zeii).  
  
Sanscrita, cultivată din sec. IV î.C. în literatura indică, de origine Indo-Aryană, formează baza limbilor bengaleză, punjab, hindusă, urdu, marathi, gujarati şi romany.  
  
Romany este o limbă indică a ţiganilor, având diferite dialecte în ţările unde ei locuiesc; din cauza asemănării de nume, de-aia ne etichetează / consideră unii străini, pe noi românii... ţigani.  
  
Hinduşii aspiră către Nirvana, sau unirea cu divinitatea. Buddhiştii predică gândirea dreaptă şi auto-negarea pentru ca sufletul să atingă Nirvana.  
  
Buddhismul apare tot în India, fondat de filosoful Siddhartha Gautama (cca.563 - cca. 483 î.C.). Buddha înseamnă „cel iluminat” în limba sanscrită. Buddhismul s-a desprins din hinduism dar n-a cucerit India, ci China, Japonia etc. contra brahmanismului (centrul şi estul Asiei).  
  
Multe pilde religioase reies din hinduism şi buddhism, demne de urmat pentru liniştea sufletului şi armonie cu universul.  
  
Yoga înseamnă „uniune” în sanscrită, uniune cu divinul prin concentrare, meditaţie, respiraţie, exerciţii fizice. Cei care practică yoga se numesc yogini. În India, la centrele medicale, lucrează şi astfel de specialişti în yoga. L-am întâlnit pe Rajeshwar Sharma, de la All India Institute of Medical Sciences, din New Delhi, fratele lui Ajay.  
  
75 % din boli au cauze psihosomatice. Yoga ajută la stres, căutând să elimine cauza, dar rezultatele practicării ei sunt limitate. Yoga elimină cauza suferinţei datorate unui dezechilibru (imbalanţă) fie mental, emoţional, spiritual ori fizic.  
  
Yoga este un sistem hindus de refacere a conştiinţei. Nimeni nu poate să te ajute, trebuie să te ajuţi singur.  
  
De la om la superom și apoi la divin. Acesta-i ciclul.  
  
Trebuie scoase toxinele din corp, efectuarea exerciţiilor de reîntinerire, răsuciri, starea cu gânduri puţine. Acupunctura nu ţine de yoga, ci de medicina tradiţională chineză. Universul este considerat ca având la bază cinci elemente fundamentale: solul, apa, focul, aerul şi eterul.  
  
Scopul vieţii este fericirea. Plăcerea actuală (de exemplu băutul) devine suferinţă mai târziu (ah, îmi place acest paradox).  
  
Cel care îndepărtează ignoranţa oamenilor este guru.  
  
Niyudha era o metodă antică indiană de luptă fără arme, practicată înaintea karate-lor japoneze.  
  
Rajeshwar îmi spune că el practică o yoga totală cu pacienţii săi din spital.  
  
Se practică patru feluri de yoga: Raja-Yoga – controlul minţii, se face prin meditaţie; Karma-Yoga – acţiune, se face prin lucru, fără a-ţi păsa prea mult de rezultat; Bhakti-Yoga – emoţii, se face prin contemplări, ritualuri. rugăciuni; Jnana-Yoga – filozofarea. La un curs de yoga, la universitatea mea, profesoara prezenta exerciţii fizice, de respiraţii adânci, de relaxare şi concentrare în acelaşi timp.  
  
Când un hindus îţi atinge picioarele, de la genunchi spre tălpi, cu mâinile sale, este un semn de respect şi binecuvântare.  
  
Conform religiei hinduse, nu există sfârşit şi nici început, ci doar cicluri. După un sfârşit urmează un nou început, binecuvântat de Ganesh – zeul-elefant.  
  
Referinţă Bibliografică:
RELIGIA HINDUSĂ / Florentin Smarandache : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2534, Anul VII, 08 decembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florentin Smarandache : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Florentin Smarandache
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!