În noaptea asta
În noaptea asta urlă vântu-n mine
Iar vârcolacii mi-au mușcat din oase
Și nu e nimeni vaierul s-aline
Iar rănile-s adânci și-s dureroase...
În noapte tot pândesc să iasă luna
Să îmi trimită leacuri de durere,
Da’-n cerul greu agită nori furtuna
Iar stropii lor mă ard a tămâiere.
Doar astrul nopții mi-e acum aproape
Și îmi presară, tandru, cu iubire,
Crâmpei din stele și din nopți pe pleoape
Și-n piept un strop, infim, de amăgire.
Dar negrul nopții îmi pătrunde trupul
Și mă despoaie, lent, de simțăminte
Când sfârtecă din mine fără scrupul,
Câte puțin, din suflet și din minte.
În noaptea asta dau tribut la vamă
Și mituiesc, să îmi apară zorii,
Dar nu mai dau la nimeni nici-o seamă,
Doar mă preling, în zare, cu cocorii...
În noaptea asta nu mai simt nimic,
Doar am murit și-o să mai mor un pic...
