CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Meditare >  





Sărmanii bogătaşi
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
O sintagmă neobişnuită. S-ar pare chiar absurdă. Cum oare poţi concepe un bogătaş ca om sărman? Ei bine. Exceptând dicţionarul enciclopedic care impune un anumit sens cuvintelor, literatura îşi creează, nu numai prin licenţe literare, noi valenţe asupra vocabularului.  
  
În această meditaţie adâncesc sensul a două vocabule şi anume sărman şi mizerabil ca substantiv şi ca adjectiv.  
  
Sursa meditaţiei este romanul de mare anvergură a lui Victor Hugo numit Mizerabilii. Romanul poate fi găsit în absolut toate bibliotecile lumii cât şi într-un imens număr de biblioteci personale. El poate fi un document istoric pentru perioada Napoleon Bonaparte precum şi unul care descrie foarte competent moravuri şi cutume ale epocii medievale.  
  
Cei care au citit această carte pot înţelege mai bine tema şi însăşi necesitatea acestei meditaţii.  
  
 
  
Sărăcia este relativă şi, de obicei, se pleacă de la o comparare. Un bogătaş sărăcit îşi permite un nivel mare al vieţii chiar dacă se consideră într-o sărăcie lucie şi în consecinţă este nefericit, visând la starea pe care a pierdut-o. Un om născut în sărăcie se întinde cât îl ţine plapuma, dacă o are. El poate fi chiar fericit deoarece nu face comparaţie decât, cel mult, cu stări ale altora care, in speţă, nu sunt necesare sau concludente. În fond fiecare doarme cum şi-a aşternut, iar un avar care se culcă pe sacul cu galbeni nu doarme chiar comod. Practic săracul poate convieţui alături de un bogat mai ales dacă acesta îi asigură un loc de muncă. Politica comunistă, de tristă amintire, considera bogatul drept duşman al săracilor nerealizând că această discordie împiedică formarea naturală a locurilor de muncă strict necesare tocmai celor care se consideră săraci. „Se consideră” deoarece şi un sărac lipit pământului deţine forţa sa ne muncă pe care o poate transforma în mijloace de trai dacă şi numai dacă bogaţii care deţin mijloace de producţie creează locuri de muncă.  
  
Din punct de vedere economic săracii şi bogaţii sunt intr-o simbioză. Bogatul este necesar spre a da de lucru săracilor i-ar aceştia îi sporesc averea muncind. Ambele stări se condiţionează reciproc iar politica comunistă a distrus economia ţării tocmai prin lupta de clasă pe care o pretindea drept principala soluţie de suprimare a sărăciei.  
  
Poate trăi rău un om din cauza sărăciei? Da! Dacă nu găseşte un loc de muncă! Putem să ne pronunţăm compasiunea pentru aceşti săraci care mor de foame. Expresia prin care putem exprima această compasiune este: Sărmanii, nu-şi pot găsi un loc de muncă.  
  
Dar unii nu-şi caută un loc de muncă în regiuni în care munca este căutate. Referindu-mă la ei pot, literar, afirma: Mizerabilii, nu vor să lucreze. Semantic vocabula mizerabil îmbracă atât un nevoiaş cât şi un bogat dar care, dintr-un anumit motiv, nu respectă o regulă socială sau o cutumă.  
  
Potrivit operei amintite a lui Victor Hugo un sărman care nu-şi găsea loc de muncă a devenit mizerabil, furând o pâine să-şi potolească stringenta foame. În roman, după executarea pedepsei, mizerabilul este convertit social de un ierarh ecleziastic şi, corectându-şi atitudinile devine prin muncă cinstită bogat, chiar magistrat al unei importante urbe.  
  
Similar un bogat, milionar în valută şi stăpân al unor importante mijloace de producţie este un binefăcător social deoarece în întreprinderile sale lucrează mulţi sărmani care şi-au găsit astfel locul de muncă. Insă acelaşi milionar, dacă înstrăinează averea spre a eluda plata impozitelor, este un mizerabil care nu creează locuri de muncă.  
  
În consecinţă mizerabilul la care românul se referă, voit defăimător, este în fapt un sărman, uneori milionar, care nu respectă o regulă pe care defăimătorul o consideră esenţială. Pe de altă parte românul nu mai consideră un om, fie el sărman sărăntoc sau politician de vază, drept mizerabil. Furtul, înşelăciunea şi abuzul în funcţie, toate fapte penale foarte grave, au intrat în cotidian sub zicala: hoţul neprins este negustor cinstit. Din păcate prinderea sa nu este ajutată de strigătul public deoarece cam toţi nu se cred în propria sine destul de curaţi ca să poată ridica piatra şi ignoră tot ce fac, bine sau rău, cei din jur. Lauda unei realizări deosebite sau condamnarea unei acţiuni ilegale nu sunt în cotidian cum au fost în trecut, chiar si-n blestemata epocă comunistă.  
  
Atenţie Români! Ne îndreptăm spre nisipuri mişcătoare prin indolenţă. Atitudinea şi evaluarea corectă a clipei actuale este singurul mod ca să nu devii sărman sau mizerabil.  
  
Referinţă Bibliografică:
Sărmanii bogătaşi / Emil Wagner : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2350, Anul VII, 07 iunie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!