CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Manuscris > Foileton >  





Energia zeta
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Viorica lucrase intens toată noapte. Abia pe la 8 a fost dusă acasă spre a se înviora. La 11 trebuia să participe în calitate de consilier la consultarea cu triumviratul PSD. Ce poţi face în cele câteva ore? Un duş, alegerea ţinutei sobre apoi machiajul. Pe la 10 o aştepta deja şoferul claxonând la uşă.  
  
Unsprezece punct. Preşedintele dă mâna celor trei copreşedinţi. Apoi toţi iau locul pe scaunele incomode cu spătar înalt. Între ei, bineînţeles şi Viorica. Televiziunea se retrage iar grelele uşi se închid spre a nu permite secretelor să iasă la lumină.  
  
Atmosfera era încărcată. Se simţea fizic tensiunea de parcă tavanul era acoperit de nori negrii de furtună. Viorica, luând loc pe scaunul ei parcă se înviorase. Era o părere. Din contră parcă norii de pe tavan o ţinteau şi s-a simţit învăluită de ei. Oboseala? Nu numai. Niciodată nu a mai avut simţăminte asemenea.  
  
Preşedintele nu apucase să dea cuvântul unui comesean când, prin una din uşile mari săli intră un bătrânel, complet alb, care se apropie, de masa de tratative. Ca din pământ, la unul din capetele ei, apare un scaun pe care, la invitaţia preşedintelui, ia loc noul participant. El purta o servietă pe care a aşezat-o în faţa sa pe marea masă, Aducea mai mult a calculator, dar nu a deschis-o.  
  
Comesenii se uitau miraţi la noua apariţie. Nu era în protocol, dar nici întâmplător. Preşedintele confirmă pre-informarea prin cuvintele:  
  
  • Domnule Rozental eşti binevenit. Te rog să te prezinţi apoi sper că ne vei informa asupra motivului pentru care ai cerut prezenţa tocmai cu această unică ocazie.
În locul celui interpelat, unul din copreşedinţi, în spiritul său de exprimare elegant dar dur intervine:  
  
  • Domnule Preşedinte credeam că va urma o consultare importantă privind părerea noastră, în calitate de câştigători al voinţei populare, asupra numirii unui viitor Prim-ministru.
  • În primul rând vă rog să citiţi monitorul oficial de astăzi aflat în faţa Dumneavoastră. Veţi lua cunoştinţă de mărirea PIB-ului cu peste 10 % datorită unei investiţii ţinută secret care, nu numai că a intrat în funcţiune cu întreaga capacitate, dar a avut o lună de producţie în plin aducând un venit pentru care a virat bugetului drept impozit o sumă de cca. 10 miliarde de euro. Ţinând seama că va realiza aceleaşi produse şi în Decembrie, anul viitor se va încheia cu un PIB dublu faţă de cel preconizat. O realizare cu aportul guvernului zero cum l-aţi denumit.
După câteva clipe de febrile răsfoiri, apoi o tăcere mormântală răsună, un glas enervat:  
  
  • De ce nu am fost informaţi?
  • Este adevărat că investiţia de miliarde de miliarde euro nu a apărut decât astăzi în registrul comerţului. Dar este un investitor român, fără aporturi din afara ţării, şi plăteşte integral impozitul datorat. Câţi asemenea investitori nu bat şi astăzi la uşile administraţiei? Îi ia cineva în seamă? În plus era necesară menţinerea unui secret absolut datorită unor împrejurări pe care domul Rozental le va comunica în monologul care va urma. Domnule Rozental lămureşte te rog domniile lor.
Relativ comod pe scaunul său, domnul Rozental urmărit intens de toate privirile începe dezinvolt următorul monolog:  
  
„Sunt cetăţean român, multietnic deoarece tata a fost sas de pe lână Braşov iar mama franţuzoaică. Botezat Ortodox în Bucureşti mi-am reconsiderat vederile religioase după citirea lui Eliade şi vizitarea mai multor biserici, în special Musulmane. Astăzi sunt un fan al naturii în rol de Dumnezeu iar Natura î-mi răsplăteşte credinţa prin posibilităţii nelimitate.  
  
Am studiat ingineria economică în telefonie şi automatizări iar în cei 30 ani din câmpul muncii comuniste am contribuit din plin la crearea şi dezvoltarea giganţilor industriali din chimie.  
  
Ca naturalist amator am descoperit minerale cu proprietăţi curioase asemănătoare în podişurile alpine ale celor mai bătrâni munţi din ţară Parâng şi Măcin. Proprietăţile erau legate şi de poveşti de viaţă ale unor ciobani din acele poieni alpine. Cu câteva pietre din acele zone în buzunar am părăsit ţara prin 87  
  
Pe scurt, prin muncă asiduă şi observaţii pertinente, folosind şi prilejul unor mici averi răsărite de ici de colo pe progrămele mult căutate am, făcut în propriile laboratoare descoperiri revoluţionare în domeniul energetic. Astăzi deţin o tehnologie care va permite şi omului să folosească gratuit toate energiile oferite de natură din belşug. Vântul, curenţii marini generaţi de diferenţe de căldură şi chiar energia electrică sunt folosite încă de milioane de ani de multe animala, cică, lipsite de inteligenţă şi discernământ. Omul, limitat de religie la obţinerea unor informaţii incomplete, obţine cu mare cheltuială energiile devenite indispensabile vieţii precum energia electrică, termică şi de transmisiuni. Chiar apa potabilă devine din ce în ce mai acut o problemă.  
  
Din copilărie am luat cunoştinţă că, potrivit teoriei relativităţii a lui Einstein, dintr-un gram de cenuşă de ţigară se poate obţine energie suficientă pentru a înconjura pământul de mai multe ori într-un vehicul propulsat de ea.  
  
Omenirea este ciudată. Omul este singura specie care a dezvoltat spiritul de proprietate. Omul este, ori poate deveni, stăpân până şi asupra omului, sclav, îndatorat sau pur şi simplu tovarăş de viaţă. Simţul de proprietate este înteţit de dificultatea obţinerii condiţiilor de viaţă condiţionate la rândul lor de energie. Fără energie nu poţi mânca, nu te poţi încălzi nu te poţi deplasa. Stăpânul energiei devine astfel stăpânul lumii dacă îşi exercită dreptul de proprietate.  
  
Ei bine, eu stăpânesc energia dar nu ca proprietar. O pun, sau măcar încerc să o pun, la dispoziţia omenirii. Dacă, simplu, v-aş spune că digitalina dizolvată într-o aldehidă poate juca rolul benzinei, digitalina ca specie florală ar dispare de pe glob într-o săptămână. Nu te joci cu puternica industrie petrolieră. Groapa de gunoi de la Glina poate furniza energie întregului glob timp de peste un secol.  
  
După cum aţi observat am reuşit să scot sute de miliarde de euro vânzând benzină ieftin, foarte ieftin adică la jumătate preţ. Am cumpărători cu duiumul dar nu întind coarda.  
  
În ţară am găsit alţi binevoitori. Pe Dumneavoastră dragi copreşedinţi. Partidele Dumneavoastră doresc ca toţi locuitorii ţării, fără deosebire, să trăiască mai bine. Ei bine dau populaţiei benzină şi căldură gratuit. Un însemnat spor al veniturilor. Bineînţeles acest spor vine de la Dumneavoastră prin partidele pe care le conduceţi. Dacă ar veni de la oricine altcineva nu aţi mai analiza sporul de venit echivalent cu un spor al salariului ci cele ce urmează.  
  
Da dragi copreşedinţi. Ştiţi ce înseamnă benzină distribuită gratuit? Simplu. Rafinării închise din lipsă de desfacere. Întreaga industrie petrolieră cu colateralele ei distrusă. În final mii de locuri de muncă trecute în rezervă. La export nu vă cumpără nimeni nici petrol şi cu atât mai mult benzină. Nu puteţi coborî preţul de cost sub preţul la care livrez eu. Este a doua faţă a monetei.  
  
Ce este de făcut?  
  
Ce aţi făcut şi cu minierii. Şomaj cu consecinţele sale. Poate chiar mişcări intense de stradă.  
  
Eu am venit apriori cu un imens spor al încasării impozitelor. La anul puteţi mări salariile cât doriţi, dar nu chiar. Noi locuri de muncă se obţin din drumuri şi autostrăzi, din irigaţia mănoaselor câmpii, din reparări de scoli şi spital sau, de ce nu, noi scoli dotate cu laboratoare industriale şi puternice ateliere de producţie.  
  
Dacă tot suntem la capitolul social rog să vă gândiţi la o nouă meserie. Aceea de gospodină-mamă. La oraş alocaţia de copii, ridicată la nivel corespunzător, poate fi o soluţie. În comunele rurale situaţia este alta. La sat bărbatul este agricultor, crescător de vite sau culegător de fructe după tipul fermei sale. De cele mai multe ori femeia îşi ajută bărbatul, dar nu şi invers. Femeia, prin firea lucrurilor, are rolul de gospodină. Face mâncare, ţine curăţenia, aranjează ţinuta vestimentară, devine mamă şi se îngrijeşte de educaţia odraslelor. Dat fiind că ţăranii sunt stăpânii uneltelor de muncă ei sunt excluşi de la calitatea pe proletar. In consecinţă ţăranii nu sunt oameni ai muncii. Nemuncind (Chiar aşa? Ţăranul nu munceşte? Mănâncă numai ce-i bagă Dumnezeu în traistă? Să fim serioşi!) nu plătesc impozite dar nici nu au drepturi sociale. Femeia nu a pretins niciodată recunoaşterea activităţii ei sociale în conducerea gospodăriei şi creşterea copiilor. Sunt cel puţin 18 ani de muncă pentru care, prin contribuţia la activitatea socială complementară şcolii, femeia gospodină şi-a câştigat dreptul la pensie. În orice caz mai mult decât un parlamentar.  
  
Uitaţi-vă puţin împrejur. Tot ce vedeţi, râul, ramul sau blocul de beton sunt opera soarelui sau sunt făcute cu ajutorul lui. Pot fi acestea proprietăţi particulare? Bineînţeles că nu, înainte ca cineva să pretindă redobândirea soarelui, cică, averea strămoşilor săi. Cam la fel se poate considera dreptul asupra pădurilor, apelor. De ce să folosim cărbune, energie solară fosilizată limitată, când putem folosi direct energia solară? Sau şi mai simplu, în soare hidrogenul este transformat printr-un ciclu, numit cândva Beethe, în heliu furnizând în spaţiu înconjurător energie. Cu tehnologia mea folosesc un procedeu asemănător prin care obţin gratuit oricâtă energie oriunde. Este omenirea coaptă să adopte această tehnologie? Cât exisă legi care consfinţesc dreptul asupra proprietăţii NU! Această lege generează frauda, corupţia, în general necinstea. Eu înţeleg că dreptul de proprietate ar suna astfel: „Proprietate particulară. Respiratul interzis.”. Da! Lăsaţi umbra afară voi cei care păşiţi pe terenul de golf al DOMNULUI X. Şi aţi văzut vreun teren de golf care să nu fie proprietatea cuiva?  
  
Ca legiuitori ar trebui să gândiţi puţin asupra consecinţelor legilor. Sunt legi ale naturii care nu pot fi modificate de politicieni. Poftim! Eu stăpânesc efectiv toate formele de energie. Pot în extrem să sting soarele care, indirect, îmi aparţine. Dar nu vă pot obliga să nu vă purtaţi umbra.  
  
Am insistat numai spre a mă face înţeles pentru ce înseamnă secretul acestei tehnologii”  
  
Monologul a fost întrerupt de o voce din triumvirat:  
  
  • Dacă întreprinderea pe care o conduceţi nu v-ar aparţine cine ar stabili preţul energiei?
  • Ridicaţi o problemă interesantă. Da! Dar cine a stabilit preţul sării în comuna primitivă? Un om a venit la piaţă şi a oferit sare din care avea mai mult decât îi era necesar deoarece o scotea cu târnăcopul din stâncă. Dar nu avea carne deoarece nu avea timp să vâneze. Un cioban prezent la piaţă i-a oferit o oaie grasă pentru drobul de sare. Ambii au plecat acasă fericiţi. Eu am benzină iar Dumneata maşina care necesită această benzină. În măsura în care aş necesita ceva, de exemplu luna de pe cer pe care o dorea nevasta, ţi-aş cere-o. Dacă nu mi-o poţi da eu plec acasă cu drobul meu de sare iar Dumneata rămâi pe veci la piaţă deoarece maşina nu merge fără benzină iar Dumneata nu mai mergi de multicel pe propriile picioare. Ce rol are proprietatea în schimbul de marfă? Doar atâţia vând marfa altuia în magazine, fără a fi hoţi sau corupţi.
Cu acordul vizual dat de preşedinte, domnul Rozental îşi continuă monologul.  
  
„Benzina sau, dacă doriţi motorul Otto sau chiar Coca Cola nu sunt mărfuri obişnuite. Preţul este de monopol şi poate fi stabilit arbitrar de consiliul proprietarilor. Pentru asta a fost inventată bursa de mărfuri unde se stabilesc prin cerere şi ofertă preţurile de desfacere. O ştie şi găina pregătită pentru supă. Trebuie o îndrăzneală foarte mare să oferi cantităţi mari de asemenea mărfuri cu mult sub preţul curent al pieţii. Trusturile şi concernele multinaţionale care le desfac sunt atât de puternice încât un accident, o crimă sau chiar un mic război poate intervenii oricui se joacă cu aceste preţuri.
Jupiter, mânuitorul fulgerului, îl folosea contra celar car îi încălcau poruncile. Apropo ştiţi ce este un fulger globular?. Priviţi vă rog la fereastra din faţa mea. Tocmai pătrunde în cameră un asemenea fulger globular generat, se pare, de furtuna tocmai dezlănţuită afară. Atenţie nu-l atingeţi. Poate provoca electrocutări severe”  
  
Toţi ochii urmăreau fulgerul care plutea prin cameră. În deplasarea sa acesta trecu destul de aproape de faţa reprezentaţiilor poporului apoi, nestingherit se duse direct la unul din caloriferele cu apă caldă unde dispăru cu un pocnet specific.  
  
Domnul Rozental continuă:  
  
„Nu a fost o întâmplare. Am arătat ce poate astăzi ştiinţa care nu este deloc o jucărie. Închipuiţi-vă ce ar însemna ca un impostor să deţină puterea mea de stăpân al energiei. Aici nu mai este jocul preţului benzinei ci o luptă în care eu sunt angajat până peste cap. Tehnologia pe care o stăpânesc nu este în capul meu ci în acest computer. Orice comandă intempestivă şi el se autodistruge. În pus orice armă care-l are drept ţintă, incluzându-mă şi pe mine, se dezamorsează înainte de a fi folosită. Valabil şi pentru o eventuală rachetă aflată la sute de km.  
  
În martie ac. am hotărât ca România să fie prima ţară în care energia sub orice formă să nu mai poată deveni marfă. Din păcate şi în România sunt mulţi producători de energie care, în virtutea noilor tehnologii aplicate dau faliment. Groso-modo acest experiment ar crea cca. 400 mii de şomeri, pe lângă cei deja creaţi de politica minieră prost înţeleasă.  
  
Problema nu este marfa pe care o pot desface ci condiţiile ca această marfă să nu creeze dezechilibre Am discutat problemele cu Prim-ministrul ţării pe care l-am găsit binevoitor şi înţelegător. A păstrat marele secret iar miniştri, subalternii săi, executau misiuni pe care nu le înţelegeau. De exemplu se pregăteau legi potrivit cărora producătorii de energie aveau regim preferenţial. Vor putea să-şi desfacă marfa între ei sau vor fi subvenţionaţi de mine ceea ce reprezintă însă o cheltuială de producţie, o diminuare a impozitului.  
  
Paralel întreprinderile mele care, în secret absolut, se dezvoltau în toată ţara, erau departe de scopul preconizat. Nicăieri nu se producea nici măcar o tonă de energie. Dar se şcolarizau noi meserii se pregătea o nouă societate mai bună, mai înţelegătoare mai puţin irascibilă. Se pregăteau irigaţii cu utilaje moderne ultra economice deşi energia şi apa consumată urmau să fie livrate gratuit.  
  
Din martie s-a trecut la treabă. Pe marile burse ale lumii începeam sub nume propriu desfacerea energiei de toate felurile din ce în ce mai ieftin. Ce mai, guvernul zero a conlucrat pentru cea mai mare investiţie a ţării în regim de secret absolut.  
  
La finele lui septembrie a fost deschis şantierul unui concern intitulat Energia Zeta cu o cifră de afaceri de 1000 miliarde euro care a apărut abia astăzi în registrele comerţului şi pe bursele lumii. De astăzi ţara noastră intră în rândul marilor furnizori globali de energie ieftină. Practic a fost declarat lumii un război economic menit să aducă în normal situaţia, redând soarele, singurul producător de energie, purtătorilor de umbre şi nu afaceriştilor. Oficial avem acum dreptul să dăm cui dorim cu titlu gratuit orice energie care are drept sursă soarele.  
  
Va fi politica capabilă să continue acest obiectiv, aparent populist, fără schimbări minore, pe ici pe acolo, prin părţile esenţiale?  
  
Dă Doamne!”  
  
Cu acestea zise, domnul Rozental şi-a luat calculatorul, a mai salutat odată pe cei prezenţi care, cu toţii, s-au sculat în picioare şi a dispărut pe uşă aşa cum a şi apărut.  
  
 
  
După ce rumoarea s-a potolit preşedintele a atacat direct:  
  
  • Pe cine propuneţi?
  • Pe domnul Cioloş
  • Motivarea?
  • Continuarea acţiunilor începute.
  • Aveţi ceva de adăugat?
  • Da! Sperăm că vom fi consultaţi la formarea guvernului
  • Mulţumesc!
 
  
Viorica se ridică de pe scaun cu greutate. Dar parcă se simţea mai odihnită. Urma o nouă zi de muncă intensă. Îşi întrebă totuşi colegul de breaslă din imediata vecinătate:  
  
  • Şi cine va fi Prim-ministru?
  • Păi dacă preşedintele nu va fi de altă părere, deocamdată este sirianca aceea
  • O femeie? Interveni Viorica parcă mirată
  • De ce nu
Referinţă Bibliografică:
Energia zeta / Emil Wagner : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2184, Anul VI, 23 decembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Emil Wagner
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!