Azi...
Astăzi, numai o simplă dată
dar e același timp prezent,
ce trece-n fuga-i necurmată
și-i dus, dacă nu ești atent.
Pe „Azi” trebui să îl prețuiești,
fiindcă-napoi n-o să se-ntoarcă,
depinde cum poți să vâslești
pe unda vieții tale-n barcă.
Și este un dar neprețuit,
comoara clipei, nestemată
fiind a ta, dar te-ai gândit
că poate fi ușor curmată ?!
E unică șansă de a trăi
ca râmă, sau ca o acvilă...
Dispare și n-o poți retrăi
chiar dacă vrei să-i pui stavilă !
Trăiește visul, nemurirea
și fii în tine încrezător
iar „Azi”, de-aduce fericirea
inimii nu îi rămâi dator.
Momentul ăsta-ţi aparține...
Ziua de „mâine” este a ta ?!
Nu știi... Numai de tine ține
să îl trăiești ! Vei profita ?!
În „timp” tu ai o casă, da !
Şi ce trăiești, rămâne-n minte,
iar zborul vieții nu înfrâna
când e secunda cea fierbinte...
de Dorel Dănoiu
