De Anul Nou...
La geam îmi bate Anul Nou...
Să îl întreb ce-mi va aduce ?!
În viață, iar voi fi erou
luând hotărâri la vre-o răscruce.
Ce visuri pot fi-ndeplinite,
ce gânduri or să zboare-n zare ?!
Realizări prea mult dorite,
vor arde-n foc de nerăbdare.
Știu că-n fereastră vor mai bate
iluziile, cu alaiul lor
să cucerească vre-o cetate
care se arată în viitor.
Ca orice om îmi fac speranțe
când înfruntând necunoscutul,
voi fredona iar noi romanțe amestecate cu trecutul.
De Anul Nou își drege glasul
rostind povești în perspectivă,
n-aduce el, ce-aduce ceasul
chiar dacă îi stai împotrivă !
Bate la ușă iar un An Nou...
Deschid, privind uimit afară:
Perpetuum, timpul cu ecou,
secunda înnoită iară.
Când orologii dau semnalul
vestind o lume în schimbare,
excepția sfidând banalul
e transformată-n sărbătoare !
De Dorel Dănoiu
