CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani >  





Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice.  
  
Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe.  
  
Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie de un cuvânt din limba rromani (în cazul de față de un cuvânt carpatic). De pildă, antonimul lui keraw "a face" s-a format prin derivare cu prefixul bi-, adică biskeraw "a desface, a desfășura". Un alt exemplu este cuvântul (ź)uźo "curat" care prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu").  
  
Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, și sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă ca variantă pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "săturare" ca variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s).  
  
Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acesta forma de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ:  
  
 
sg. ćälibo "plăcere">pl. ćälibe "plăceri";  
  
sg. xanamikipo "alianță">pl. xanamikipe "alianțe";  
  
sg. xanăribo "adunare">pl. xanăribe "adunări";  
  
sg. xanjibo "mâncărime">pl. xanjibe "mâncărimi";  
  
sg. xarpibo "fărâmitură">pl. xarpibe "fărâmituri";  
  
sg. hingeribo "hingherie">pl. hingeribe "hingherii";  
  
sg. jijibo "viață">pl. jijibe "vieți";  
  
sg. keribo "făcătură">pl. "keribe "făcături";  
  
sg. laśaribo "laudă">pl. "laśaribe "laude";  
  
sg. pućibo "întrebare">pl. "pućibe "întrebări";  
  
sg. phabaripo/(bo) "arsură">pl. phabaripo/(bo)e "arsuri";  
  
sg. phageribo "dărâmătură">pl. phageribe "dărâmături";  
  
sg. śudribo "răceală">pl. śudribe "răceli";  
  
sg. ulajibo "împărțire">pl. ulajibe "împărțiri";  
  
sg. vazdibo "ajutor">pl. vazdibe "ajutoare";  
  
sg. makibo "beție">pl. makibe "beții";  
  
sg. lumajibo "lovitură">pl. lumajbe "lovituri";  
  
 
Alte cuvinte carpatice s-au format prin compunere:  
  
 
läjsikongad "cămașă românească" (ie) <läjsikon "românesc" + gad "cămașă";  
  
läjsikonthem "Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țară";  
  
trorajbo "dumneata"<tiro (sincopat în t-ro) "al tău" + rajbo "domnie";  
  
tumarorajbo "dumneavoastră"<tumaro "al vostru" + rajbo "domnie";  
  
bukunégojá "caltaboşi"<buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați";  
  
ratunégojá "sângereţi"<rat "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați";  
  
sirunégojá "cârnaţi de porc"<sir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați".  
  
 
Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradată". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticală este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-, am observat că a trecut de la clasa gramaticală a adjectivului [(ź)uźo "curat"] în clasa gramaticală a substantivului. Verbul la participiu xudino "prins" a trecut în clasa gramaticală a substantivului și a primit sensul de "prizonier".  
  
Calchierea, ca fenomen lingvistic, constă în atribuirea unor sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limbă ori în formarea unor cuvinte sau expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine. Analiza poveștii O bitango thaj e Ruźa-Ruźalina, a scos la iveală multe construcții calchiate. După cum se poate observa mai jos, elemente ale expresiilor românești se regăsesc și în expresiile rrome ardelenești consemnate de Alexandru Ruja:  
  
 
bi te maj aćhél po gîndurea "fără să mai stea pe gânduri";  
  
kana has lénge e lúmä maj drágo "când le era lumea mai dragă";  
  
pe sar na has p-odä vrämä "cum nu a mai fost în acea vreme";  
  
näj so te keres "n-ai ce face";  
  
délpes pe ĝivimáste thaj pe merimáste "se dă pe viață și pe moarte";  
  
ku lésa ku sä "cu el cu tot";  
  
kiso de śukar "atât de frumos";  
  
kaj po kham daśtik dikhes, ta pe leste nić sar "că la soare te poți uita, dar la el nicicum";  
  
ke de śukar so hasno te o kham aćhelas pe thaneste "că de frumos ce era și soarele stătea în loc";  
  
kidea pe sar phenélpes "așa cum se spune";  
  
na has destúl (dósta) "n-a fost destul";  
  
ande léskri lipsa "în lipsa lui";  
  
hálas mánge dragó "mi-era drag".  
  
 
Se observă că cele mai multe prepoziții românești sunt preluate și în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Acestea intră în combinație cu structuri formate în interiorul limbii rromani, dar care traduc elemente din expresii românești consacrate, unele dintre acestea având chiar caracter mitologic. Exemplele următoare sunt ilustrative în acest sens:  
  
 
kaj po kham daśtik dikhes, ta pe leste nić sar "că la soare te poți uita, dar la el nicicum";  
  
ke de śukar so hasno te o kham aćhelas pe thaneste "că de frumos ce era și soarele stătea în loc";  
  
pe sar na has p-odä vrämä "cum nu a mai fost în acea vreme";  
  
délpes pe ĝivimáste thaj pe merimáste "se dă pe viață și pe moarte".  
  
____________________  
  
Bibliografie:  
  
 
Balázs, L., [s.a.], Manual practic de limba maghiară, Ungaria.  
  
Cordovan, Ionel, Sarău, Gheorghe 2012, Rromii în comunitatea locală Ineu, Editura PRIMUS, Oradea.  
  
Sarău, Gheorghe 1998, Rromii, India și limba rromani, Editura KRITERION, București.  
  
Sarău, Gheorghe 2003, Dicționar român - rrom [Lexicul rrom modern, rar și vechi], Editura VANEMONDE, București.  
  
Sarău, Gheorghe 2004, Lexicologia rromă, Editura Universității din București.  
  
Sarău, Gheorghe 2008, Curs practic de limba rromani pentru toți, Editura Sigma, București.  
  
Sarău, Gheorghe 2009, Structuri ale limbii rromani, Editura Universității din București.  
  
Sarău, Gheorghe 2012, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București.  
  
Surse inedite: Corespondenţele Alexandru Ruja - Gheorghe Sarău dintre anii 1995 și 2001.  
  
 
(sursa foto: din arhiva personală)  
  
Referinţă Bibliografică:
Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu / Daniel Samuel Petrilă : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Samuel Petrilă : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Daniel Samuel Petrilă
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!