CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Naratiune >  





SIMFONIA VIETII (13)
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Te-aș fi strâns la piept, uitându-mă la marea albastră știind că mai târziu ne-am fi putut iubi, zâmbetul tău motiv să nu regret nimic, reflexie ajustată de timp, iubire găsită într-o mie de cuvinte spulberate într-o secundă, furia nepăsării provocând furtuna, abonată la starea sufletului meu, jucând după niște reguli ce mă frământă, vorbind despre tine, aplecat peste lume, aruncându-le cărțile imprimate cu chipul tău, rămânând în gândurile lor, agățată de dragostea mea oarbă, muțenie de sentimente, mimând în clar-obscurul vieții și-n alb-negrul, prezent pe undeva, când mi-e greu mă gândesc la tine ca la primăvară, cu frenezia de culori în La minor, atingându-ți buzele așa cum îmi părăsesc, secundele vieții cu regret, că nu le voi putea păstra nici măcar, în vreo idilă, îmbrățișând sufletul tău, întors la mine, știind că mai târziu, ne-am fi putut iubi. Te-aș fi strâns la piept, cu frenezie de culori, zâmbetul tău, muțenie de sentimente, când mi-e greu, mă gândesc la tine, reflexie ajustată de timp, iubirea mea, mimând în clar-obscurul vieții, găsită într-o mie de cuvinte, uitându-mă, la marea albastră. Caut drumul însorit, pe care, l-am văzut nu demult, în cealaltă parte a lui, est și vest...răsărit al dragostei, apus al ei, asfințit al soarelui și a vieții mele, mereu dezorientat, făptura ta, definind orizontul, făcându-mă să-ți scriu, un bilet imaginar...Draga mea, de vrei să știi, ceva despre mine, poți afla, că sunt bine și sănătos, la fel, cum îți doresc și ție. Ieri, uitându-mă la niște poze, în care ești și tu, m-am gândit, să-ți scriu câteva rânduri, în speranța, că scrisoarea mea, imaginară, va ajunge la tine, asta insemnând, că mă gândesc la tine și tare mult aș vrea, să fi de partea mea, zi și noapte, mă cuprinde dorul, de tine, draga mea, zâmbetul tău și chipul frumos, îmi inundă amintirile, mistere ale tale, rămânând să le aflu, de îndată, ce vei citi, aceste rânduri și vei accepta, să revii, în viața mea, dorindu-mi, să descifrez tainele vieții, lângă tine și la bine și la rău, te rog gândește-te, că eu te doresc și te iubesc, atât de mult, încât, mi-e teamă, să nu greșesc aici, iar tu, să nu mă poți înțelege. Acum la final, îți trimit, toată dragostea mea, e târziu și mâine dimineață, voi merge, la lucru, dar, oricât de greu mi-ar fi, voi răzbate, cu gând la tine, în speranța că-mi vei răspunde, aștept, cu nerăbdare și îți spun, noapte bună. Cu drag, al tău prieten, ce te-așteaptă, în locul de întâlnire, din amintiri, mereu. Dacă-i putea crede în mine, m-ai iubi ? Umbrele așteptării, netezesc mintea mea, făcându-mă să visez aievea, departându-mă de tine, Galaxia fericirii mele, expansiune, într-un singur sens...Univers închis de stele, rătăcind, neghidat de nimeni, ori de vreun far, sau gând, clipe venite parcă, din Abis, aducând cu ele, imaginea frumuseții tale, suflet cald, atunci când...mi-e frig de sentimente, colacul meu de salvare, prin furtunile vieții, valuri se-abat deseori, măturând din amintiri, unele, întorcându-se mereu, cu refluxul, de fiecare dată, altul, aducând pe rând, tristeți, emoții de fericire, bucuria gândurilor, despre tine, așteptându-le resemnat, eu, doar nu-ți stau în cale, explorator al iubirii, uneori îndrăgostit, fugind prin amintiri, atingând uitări, făcându-le să tresară, lăsându-le în urmă apoi, zâmbind, e-un treacăt, e timp al clepsidrei, e însă un continuu, scurs, într-o singură direcție, iubire la trecut, dragoste la prezent, întrebare pentru viitor, depedentă de Soare, făcându-mă să trăiesc, clipa de acum, gândindu-mă la tine, atât de neîncrezător, la ce va fi și mâine, într-un Univers închis de stele. Ridică-mă din cenușa uitării, rămas nemișcat, ca un ac de ceasornic, demult abandonat, nemăsurat de timp, neiubit de tine, uitat de lume, ridică-mă de poți, apoi, lasă-mă să-ți ghicesc din gânduri, neștiind cum să-ți fiu aproape. Zâmbetul tău, vindecă lumea, rănile sufletului, închise-s degrabă, iubirea ta, face, ca răul, să dispară, clocotind în mine, mereu, dragoste pentru tine, te rog, ridică-mă, cum ai făcut odinioară, din cenușa uitării, fiindu-mi atât de greu, să pot vedea mai departe, orizontul închis de mine, din greșeală, acoperindu-l în gri, o ceață densă și rece, așezându-se peste trăirile mele, aducând melancolie, generând vise, scenarii neregizate, dorințe neîmplinite, căutând ieșirea, dezamăgit, plin de cenușa uitării, prăfuit de gândurile tale, ghicite la-ntâmplare, rănit fiind, de o iubire, a ta și care, doare, să o păstrez, putea-voi oare ? Țipătul meu, disperat, să-l auzi, ridică-mă de poți, neștiind care mână s-o întind, agățat fiind de trecut, ca iedera, de pământul umed și umbrit, de teiul bătrân, prieten al timpului, mireasmă a verii, așa cum ești tu, a sufletului meu, acoperit de ceața și cenușa uitării, așteptând nemișcat, ca un ac de ceasornic, demult abandonat. În spatele ușii închise ești Tu, savoarea vieții mele, perla din adâncul mării, soare după furtună, foc al inimii, esența clipelor, ești goliciunea ce strălucește pentru mine, cu cea mai dulce dintre scântei, ești tu, cea de care mă tem, știind că n-ai să-mi faci nicicând vreun rău, misterul de lângă sufletul meu, blândețe ce-mi alină suferințe lângă care, am descoperit iubirea, strălucire a sufletului meu, uitat prin florării mereu, ești tu, rătăcire a mea, pe câmpuri de vară, printre flori, frumusețe perfectă, a lui D-zeu, ce mi te-a scos, într-o zi, în cale, pictură a naturii, stăpână a pasiunii mele, roua dimineților, drum luminat în întuneric și mai apoi, către stele, acolo sus, unde Cineva, arde zilele mele...ești tu, margine de cer, văzut prin ochii tăi, legat de-o cunună de sânzâiene, dimineți să le simt, să nu trec în neant, printre labirinturi străbătute în nuanțe de dor, rătăcit de muzica numelui tău, în spatele ușii închise, ai fost Tu, de azi, eu am deschis-o pentru totdeauna, să te am.  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Undeva departe  
29 iunie 2018  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Sursa foto - Pinterest  
 
 
Referinţă Bibliografică:
SIMFONIA VIETII (13) / Costi Pop : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2737, Anul VIII, 29 iunie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Costi Pop : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Costi Pop
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!