Batista o flutur și-acuma în geam,
Iar trenul aleargă copacii pe drum
În aminire, un dor tot mai am..
Coplie ești bine, pe piscuri acum?
Iarba crescută pe câmpuri se-naltă
Iar soarele blând o mângâie iar,
Trenul șuieră, cerul se pleacă,
Raza luminii zâmbește pe ram.
Trec anotimpuri în graba nebună,
În primăvară e verde și pur
Un soare voios o prinde de mână
Cu bucurie vreau să vă spun.
Vara se îmbracă în macii iubirii
Și-n straie de gală pentru concert,
Vioara e în vogă și cânta un mire,
Piscul acestea îl mai socot.
Toamna grăbită aduce rugină,
Rafale de vânt și totuși belșug,
Hambarul e plin, precum e menirea
Copile de-mi ești vreau să mai fug...
Iarna nomazii și sănii ce-s sure
Un munte e gârbov și tot mai albit,
În noaptea tăcerii se -aprinde nădejea
Candela arde, precum am trăit.
foto arhiva personală
Camelia Cristea
01.06.2019
