CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Stihuri > Imaginatie >  




Autor: Bianca Marcovici         Ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017        Toate Articolele Autorului

Bianca MARCOVICI - PUTEREA CUVINTELOR / THE POWER OF WORDS (POEME BILINGVE / BILINGUAL POEMS)

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ÎNTRE CUVINTE  
(“Marii anonimi”, Editura Junimea, Iaşi, 1985)  
 
N-am să adaug nimic  
la ce am scris pâna acum  
ca să corectez cumva  
lumina cuvintelor  
 
n-am să aştept nimic de la nimeni  
atunci când între cuvinte  
e prea puţină tăcere  
 
nici nu vreau să mă închid cu cei mici  
să-i învaţ expresii cuminţi.  
N-am să arunc nimănui în ochi  
focul poemelor mele  
n-am să caut sensuri care napârlesc.  
 
Refuz tot ce seamănă cu sărutul părintesc  
dăruit prea târziu sau aşteptat prea mult  
 
BETWEEN WORDS  
(Translated by Rafael Manory)  
 
I won't add anything  
to what I have written already,  
as if to somehow correct  
the light of words  
 
I'll expect nothing from anybody  
when between the words  
there is too little silence  
 
neither do I want to enclose myself with the li'l ones  
to teach them clean expressions.  
I won't throw the fire of my poems  
in anybody's eyes  
I won't seek meanings that burn.  
 
I refuse anything that resembles a parent's kiss  
that is given too late or is too long awaited for  
between words.  
 
*  
EŞECUL COMUNICĂRII  
 
locomotivele mele trec pe sub geam  
chiar dacă văd marea, Golful  
prima imagine se suprapune  
fluieră în miez de noapte  
şueră precum glonaţele răzlete  
artificiile le confund,  
nu ştiu dacă e razboi sau pace, când le aud  
 
mă îndrept tiptil spre geam  
să văd priveliştea  
poate-s arabii din cartier  
care se roagă la megafoane,  
poate-s artificiile de la o nuntă,  
poate-i ramadanul,  
e atât de aproape şi sinagoga  
se aud cântece de sărbători,  
se roagă "ai noştri" să fie pace  
 
marfarele nu se demodează în halta Haifa,  
nu trebuie să fie în pas cu moda.  
nepotul denumeşte deja trenul ("rachevet ")  
nu-l confundă cu o jucărie.  
 
THE FAILURE OF COMMUNICATION  
(Translated by Rafael Manory)  
 
my locomotives pass under the window  
even if they see the sea, the Bay,  
the first image is superimposed  
they whistle at midnight  
they whistle like stray bullets  
I mistake them for fireworks  
I don't know whether it's war or peace when I hear them.  
 
slowly, I go towards the window  
to see the views  
maybe it's the neighborhood Arabs  
praying at loudspeakers  
perhaps it's fireworks from a wedding  
maybe it's the Ramadan  
it's so close to the synagogue  
holiday songs can be heard  
'ours' are praying for peace…  
 
only the freight carriers don't get out of fashion at Haifa station  
they don't need to follow the trend  
my grandson already calls the train 'rakevet'  
he does not mistake it for a toy.  
the train, the airplane  
the failure of communication  
parallel trails…..  
 
*  
UNDEVA  
(din antologia „Arborele memoriei”, Editura Orion, 1997)  
 
undeva e mai bine, spune bastardul,  
acolo unde florile n-au tată  
acolo unde totul încolteşte  
vesel colorat  
în gunoiul ornat cu stele -  
 
undeva, cândva va fi mai bine  
acolo unde poţi respira uşurat  
cu faţa la cer  
mângâind iarba proaspăt răsărită  
pe pamântul afânat -  
 
undeva e mai bine!?  
acolo unde cuvintele  
se leagă singure  
în izvorul limbilor  
înţelese de toată lumea  
într-o confuzie ameţitoare  
în rouă redată...  
 
SOMEWHERE  
(Translated by A. Solomon)  
 
it's better somewhere, says the bastard!  
where flowers have no fathers  
where everything sprouts  
joyously, colorfully  
in star-studded garbage -  
 
somewhere sometime it'll be better  
where you can heave a sigh  
your face skyward  
fondling the germinating grass  
that covers the dug up soil -  
 
is somewhere better!?  
where words  
link up together by themselves  
where tongues spring from  
understood by all  
in a mind-boggling confusion  
rendered in dew.  
 
*  
ACROBAŢIE  
 
Mă poţi vedea cu litere mari  
deocamdată,  
pâna se reglează sufletul,  
pâna ce inima se va face  
de piatră  
 
YOU COULD SEE ME WITH  
(Translated by Rafael Manory)  
 
you could see me with Uppercase letters  
meanwhile,  
until my soul gets adjusted  
until my heart turns into  
stone  
 
*  
MONOLOG PE O COARDĂ  
 
Fug în reveria viorii poemului  
Ştiu că-mi aparţin  
Amândoua  
Precum vioara lui Chagall  
Sunetul neresemnării din cosmosul  
Nediletanţilor  
 
Fragila vioară  
Canarul evreului  
Ca eternă victimă.  
 
MONOLOGUE ON ONE STRING  
(Translated by Rafael Manory)  
 
I run in the poem violin's dream  
I know they both  
Belong to me  
Like Chagall's violin  
The sound of non-resignation from the universe  
Of non-amateurs  
The fragile violin  
The Jew's canary  
As the eternal victim.  
 
*  
PARIS  
 
Se zbate lumina printre  
Frunzele-palmă veştejite  
Porumbei ciugulind  
Printre dalele romboidale  
Contemplând Marele Arc  
Stând pe o bancă  
Ore în şir  
Cucerind libertatea din mine,  
Elixir.  
 
PARIS  
(translated by Luiza Carol)  
 
light is struggling among  
the withered palmed leaves  
pigeons picking around  
among rhomboidal slabs  
contemplating THE BIG ARCH  
sitting on a bench  
For hours  
conquering the liberty inside myself,  
elixir.  
 
*  
ZIDUL PLÂNGERII  
 
singura scena din viaţa  
în care te simţi tu însuţi  
spatele la public  
pumnii strânşi  
inima pe zidul de granit  
te rogi pentru poporul tău  
lumea-ţi pare surdă  
şi zidul împietrit îti dă  
speranţă,  
te întorci apoi,  
spre cei care te-au rănit  
şi încerci  
din nou  
să-nfrunţi  
Legea Junglei .  
 
THE WAILING WALL  
(Translated by Luiza Carol)  
 
the one and only life stage  
where you feel yourself  
your back facing the audience  
the fists held tight  
heart touching the stones  
you pray for your people  
the world seems deaf  
and the stoned wall gives you  
hopes  
turn back again,  
to face those who hurt you  
and try  
again  
to confront  
 
*  
CASA DIN NOI DOI  
 
Casa din noi doi  
Ne-am zidit în casa asta  
Cu vedere la mare  
Se poate scrie numai uitându-te  
Într-o doară,  
Până dincolo spre Liban  
Urmărind păsările elicoptere  
Ce ne apără speranţele  
Zi de zi tabloul e acelaşi  
Albiţi  
Noi doi aici-în fotolii, ostaticii mării,  
Fiecare imagine e studiată-n mişcare,  
Urme albe pe cer  
Urme albe de apă  
 
Ore întregi fosforescenţe ne-npresoară,  
ne rătăcim în casa  
Vapor plutitor,  
Aşteptăm parcă osânda plutitoare.  
 
THE HOUSE INSIDE THE TWO OF US  
(Translated by A. Solomon)  
 
We walled ourselves in this house  
That looks to the sea  
One can write only while staring  
Absently  
Afar toward Lebanon  
Watching the chopper brids  
That defend our hopes  
Day after day the sight remains the same  
White-haired-  
The two of us here-in armchaires ,taken hostage by  
The sea,  
Each image is studied in mation,  
White traces in the sky  
White tracks on the water  
 
Hours on end phosphorescence surrounds us,  
We lose our way in the buoyant  
Shiphouse  
We seem to be awaiting the floating doom.  
 
*  
O PASĂRE DEZARTICULATĂ  
(Din volumul „Cireşe amare”, Mûchen, 2005)  
 
prea puţine lucruri seamănă  
cu realitatea (ne)virtuală,  
nici măcar muzica sufletului!  
tonul joacă rolul principal,  
sterilitatea imaginilor care cumulează  
în van  
vârsta nepriceperii în domeniul  
bifurcaţiilor de tot felul  
Stângaciul din naştere  
te poate ajuta!  
nu încerca să înţelegi această scrisoare  
lava se revarsă fără avizul cerului  
fără dicţionarul minţii, cum spui tu  
în limba care vrei să mă visezi!  
cifrul lunei pline  
se ascunde de mine astăzi  
chiar de-mi este înscris în palmă  
chiromanţia eşecului ca şi semnul apei!  
Cu toate astea ea mă ghidează, mă educă,  
mă aruncă în braţele tale virtuale  
cu puterea nopţii incandescente  
fără a înţelege ceva din acest mister!  
dar tu ştii să traduci imaginile mele,  
cunoşti transfigurarea fulgerului  
din bunătatea ochiului, bunătatea cuvântului,  
cunoşti limba universală a alăptării  
sugaciului la sânul mamei adolescente, firave  
dar convinsă de misiunea ei!  
de dincolo de oceanul îngheţat dintre noi,  
de dincolo de silabisirea stâncilor  
te rog  
să mă iei în seamă acum.. şi nu mai tărziu!  
tu nu ştii încă nimic din răstălmăcirile Doamnei:  
pietrele mă conduc spre cearceaful amintirilor  
Columnele lui Solomon îmi străjuiesc  
baldachinul fostei feciorii,  
îmbrăcată  
ca o zeiţă autentică, am fost  
(umblam atunci pe malul Jijiei, pe linia de cale ferată  
sărind din piatră în piatră, iubind şi fiind iubită  
cumsecade, în zorii zilei,)  
aşa cum poza mă arată  
atunci, la 18 ani  
doar o umbră a copacului redă în mod real  
portretul meu ca o Giocondă...  
poem de debut  
descris prin faldurile rochiei, prin poziţia mîinilor)  
dacă trăieşti în trecut  
ai şansa să-ţi recuperezi adolescenţa  
ai şansa să-ţi întâlneşti idealul pierdut  
 
ai şansa să cuprinzi braţul bărbatului ales  
să te conducă spre noaptea sărutului aprins  
de stele albastre,  
de flăcările abisului încă neînceput,  
neştiut dar presimţit,  
ca şi cum roua dimineţii este gustată întâi şi întâi  
nu ştearsă de tehnologia înaripării voite!?  
dar tu ce ai ales?  
moartea părinţilor în celălalt capăt de lume  
când nu te-au urmat în Continentul minunilor?  
visele reţinerii în absconsul vitraliilor neînţelese?  
Să zbori între continente... între vid şi lumină!  
 
Inspiraţia e conglomerat al pietrei divine  
ce se află atât de aproape de mine  
aici la Ierusalimul dorit cu ardoare!  
Întoarce-te deci, aici de unde-ţi sunt rădăcinile!  
 
O pasăre dezarticulată se îndreaptă ca un bolid  
spre pământul verde plin de cernoziom împietrit.  
Ea îşi ştie sfărşitul.  
 
DISMEMBERED BIRD  
(from the leaflet “Bitter Cherries”, Mûchen, 2001)  
 
there’s far too little similarity  
between things and (non)virtual reality,  
not even of the music of the soul !  
the tone plays there the main role,  
the barrenness of images that increment  
in vain  
the age of clumsiness in the domain  
of crossroads of all sort  
Perhaps it’s the left‑handed born  
who might give you support !  
don’t try to understand this letter  
the lava flows without Heaven’s permission  
or the thesaurus of the mind, as you would say  
in the language you want to dream of me !  
the code of the full moon, today  
is hiding from me, it’s running away  
in spite of my palm’s displaying the line  
of the chiromancy of failure, the water sign !  
Though, it’s my guide, and educating me, the Moon,  
and throwing me into your virtual arms  
by all the power of the incandescent night  
while understanding none of these mysterious charms !  
but you are versed with interpreting my images now,  
a thunderbolt’s rendition you’d avow  
the kindness in the eye and word is reading  
you know the universal tongue of feeding  
a baby on a teenage mother’s breast,  
fragile, yet certain of her mission quest !  
beyond the ocean between our shoulders  
beyond unscrambling names of the Earth boulders  
 
please  
do consider me… right now, not later !  
you do not know The Lady’s code translator :  
the stones are leading me to the remembrance sheet  
Solomon’s Columns have a guarding seat  
as posts around my former maiden bed  
all dressed  
just like a real goddess  
(was roaming then on Jijia’s shores, along the railroad line  
leaping from stone to stone, loving and being loved proper, at dawn)  
as in the photo shawn  
when I was just eighteen,  
only a shadow of the tree can truly render  
my portrait, same as that of a Gioconda  
(a debut stance  
described by my robe’s folds, by how I hold my hands)  
if living in the past  
you might regain your youth, there is a chance,  
the chance to meet with the ideal you’ve long lost  
 
the chance of taking your chosen man’s arm  
letting him lead you to the night of flamed kiss charm  
the kiss ignited by the bluish stars,  
and by the flames of that still new abyss of ours  
unknown so far, unless by premonition,  
as if the morning dew is first to taste, upon its apparition,  
before the tooling of the willing winging wipes it out !?  
and you ? what is your choice about ?  
your parents’ death at the world’s other end  
for having failed to follow you to the Wonders’ Continent ?  
dithering dreams within not‑understood vitrails ?  
Fly between continents… in‑between void and light set up your sails !  
 
The inspiration’s a conglomerate of divine mould  
which now so close to me it is unfold  
in this Jerusalem that is with such ardour longed for !  
then come back here, where your roots await in store !  
 
A now dismembered bird is hurling in a wild descent  
t'wards the green earth of petrified and fertile a soil blend.  
The bird’s aware of its end.  
 
*  
ÎN SCHIMBUL PROMISIUNILOR DE DINCOLO  
 
în schimbul promisiunilor de Dincolo  
doar câteva virgine!?  
Paradisul lor nu are legătură cu creierul uman!  
ceva consistent în dolari pentru restul familiei,  
ucigându-ne doar!?  
 
Am plătit odată nonşalanţa de a crede că vom fi  
salvaţi cu 6 milioane de suflete!  
aerul e atît de murdar de declaraţii false  
încât politica internaţională dependentă  
de petrolul  
arab,  
miroase de la o poştă  
precum gunoierul oraşului Paris!  
 
IT IS HIGH TIME FOR EVERYONE  
 
Everything I've written so far is not  
enough to paint our harmless look,  
during all these painful and hysterical evenings  
of waiting for the terrorists of today and tomorrow!  
Like beads I'll string the lies  
they threaten us with!  
we're so incredibly impotent  
facing the madness devised by the artificers,  
wicked Arabs filming themselves  
before their suicide.  
And their women, not far behind them,  
Do they also want to become heroines of this age  
With eyes behind masks and tight explosive belts  
what do they hope to get for?  
Only a minute on TV.  
with the Koran in hand, that's their religion?!  
and their reward is the promised virgins מn the  
world beyond.  
their Paradise, separated from the human mind!  
some dirty money for their family,  
enough reward for merely killing us!  
We have paid dearly once for our indifference  
in thinking that six million  
of our souls will be saved!  
Enough.It's about time to get our response out and  
loud!  
The air is so dirty with false statements,  
that the international policy stinks from  
the distance like the garbage dump near  
Paris!  
 
***  
THE SOUND OF THE POEM  
(monologue on one string)  
 
I abandon myself to the reverie of the poem's  
violin  
I know they belong to me  
Both  
Like Chagall's violin  
The sound of non surrender in the cosmos  
Of the non amateurs  
 
The fragile violin  
The Jew's canary  
As an eternal victim.  
 
*  
SOME PEOPLE  
 
I try to avoid  
the parasite people  
to not avail  
they appear again and again!  
 
they keep coming between  
me and my happiness  
between me and the dear ones  
they keep digging trenches  
to chase me away  
 
Besieging me as if I were a castle.  
 
*  
EVERY MOMENT  
 
Every minute  
every second  
My mind is calling for you  
every minute every second  
My fingers are willing for the touch  
Of the word  
I'm not asking for the same  
And I hope for nothing more  
Than you not killing me with the word!  
 
*  
TODAY  
 
Today I won't cry in selfpity  
You're born to be my shield  
Of protection from myself  
To swallow everyday  
My words to chew them  
To spit them  
In my face sometimes  
 
Today I won't cry in selfpity  
I won't lick my wounds...  
Your question marks  
can't find the expected answer  
in between friendly pauses  
more and more scattered  
through a sort of equilibrium of the divine  
abandon  
that is blurring even the images of the past  
even the place I gave you  
somewhere vis-a-vis  
of the saturation of words  
written compulsory,daily  
as a tedious pressure  
 
*  
CHATTING WITH SOMEONE  
 
yes, I, too, am chating with someone  
with many rifts between us  
hurts and uproar  
immensities  
overlooked  
if I only were closer  
I would've cursed him between nocturnal  
calls  
or  
I would've suffocated him with the pleasures  
of reading  
 
*  
DACĂ  
 
Dacă ai apărut  
şi ţi-ai intrat in pâine  
şi ţi-ai intrat în pantofii prea strâmţi  
Intoarce-te şi mă priveste  
Adânc în ochi  
Părăsindu-ţi tabieturile,  
Doar să mă iei de mână  
şi să-mi zici:  
A mai ramas loc si pentru tine  
In casa alba a inimii mele  
A mai rămas loc  
In sala de concerte a sufletului meu  
A mai ramas loc in amfiteatru ciopârţit de vreme  
şii pentru gladiatoarea din tine, si pentru noi,noi doi…  
Dar leii si scorpionii mişună, ai grijă,  
Nu răstalmăcii sudoarea frunţii!  
 
*  
PREFĂCÂNDU-NE CĂ TOTUL VINE DE LA CER  
 
6 milioane de suflete (Z"L)/ se dedică tuturor  
prefăcându-ne că totul vine de la Cer  
 
tot ce am scris până acum ne cuprinde,  
însă,  
gata cu aerul nostru inofensiv ...  
al serilor dureroase şi isterice,  
 
în aşteptarea teroriştilor de azi  
şi de mâine!  
voi înşirui ca pe aţă  
minciunile lor , cum ne ameninţă  
şi ne întoarce pe dos sufletele!  
 
suntem incredibili de neputincioşi  
în faţa morţii programate de artificieri,  
hahalere se filmează  
înaintea sinuciderii -  
motivând că pământul nostru e al lor!  
 
... şi ele, femeile lor nu-s mai prejos  
şi ele vor să fie eroinele secolului  
cu perdea pe ochi şi corsete explozibile -  
 
ce speră să obţină?  
un minut la televizor  
cu Koranul în mână, asta-i religia lor!?  
 
*  
MEZUZA  
 
Ani de zile ne-a mers rău  
Aici in Ţara Sfântă  
N-am înţeles  
Decât atunci  
Când  
Am readus Mezuza  
La casa mea. casa mea din Haifa.  
 
Pergamentul sacru  
Nu s-a şters  
Nu s-a perimat  
E la uşa mea  
Atât de deschisă pentru prieteni  
S-o atingă  
Să le poarte Noroc  
Ca un Zid al Plângerii  
Fidelă iubire!  
 
*  
SILENCE  
(Translated by Noemi Marcovici)  
 
Here the silence announces the  
Next explosion  
Though the rehearsals with the gas masks  
Worn on Purim  
Are not recommended for  
New borne!  
But let's go back to poetry  
It's like a golden star everywhere,  
Provoking allergy  
But I hold it like a shield.  
 
A poem which does not die today  
When something remains after us:  
A recognizing sign,  
A habit reserved over generations,  
A recipe on a page corner  
The taste for life or not,  
The forgotten photos!  
Something remains after our path:  
The music of the young soul,  
The pages scribbled undecipherable,  
The lazy voice of memories  
Magazine pages uncut!  
Something remains after us: toured books  
Over seas and over lands  
On a language not known to grandchildren,  
Some albums full of paper cuts  
Of poems, prizes and dreams,  
Stuff folded, rejected  
Bizarre nostalgia closed in a safe  
And the small change collected  
By precise schemas dictated by the wind  
The aging dilemma never being elucidated  
In the new millennium of pointless conversations  
Remains to sew a  
Chain of unwritten memories  
Without sentiments,  
The difficulty of adaptation became  
- A rescue wheel –  
 
*  
IF YOU’VE APPEARED  
 
If you've appeared  
And you've settled in your place  
And you fit into the too tight shoes  
Turn around and look  
Deep into my eyes  
Leaving your routine,  
Just to take my hand  
And say:  
There still is enough room for you  
In the white house of my heart  
There's still room  
In the concert hall of my soul  
There's still room in the amphitheatre torn by  
the ages  
And for the gladiator in you, and for us, for the  
two of us  
But lions and scorpions are lurking, be  
cautious,  
Do not rephrase the sweat of the brow!  
 
*  
WARNING FOR MYSELF  
(Translated by Rafael Manory)  
 
Oh God, let me have rest in this life  
and do not throw me in the Hell of Words  
and do not transform me  
into a being dependent on  
the imaginary fragrances  
of the male within me  
please set my life in order  
bring me to the right path  
of a smile,  
throw me  
in the garden of flowers  
of the Lost Paradise  
of beyond the light…  
And give me a passing hope  
of not becoming mad waiting for the sign  
of him who …does not want me…  
--------------------------  
Bianca MARCOVICI  
Haifa, Israel  
mai 2017  
Referinţă Bibliografică:
Bianca MARCOVICI - PUTEREA CUVINTELOR / THE POWER OF WORDS (POEME BILINGVE / BILINGUAL POEMS) / Bianca Marcovici : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2342, Anul VII, 30 mai 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Bianca Marcovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Bianca Marcovici
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!