CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  





Nicolae Dabija despre Baki Ymeri
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
UN VESTITOR  
  
 
  
La prima mea vizită pe care o făcusem, în 1987, la Bucureşti, l-am cunoscut pe Baki Ymeri. Arăta aşa cum trebuie să arate un poet balcanic: ochi scânteietori, melancolici, tăcut şi vorbăreţ în acelaşi timp, recitator de poeme străine şi proprii. Discutam ore, ca şi cum ne cunoşteam dintotdeauna. Ca şi cum ne revăzuserăm după o lungă despărţire. Îmi vorbea cu fragmente din viitoarele sale poeme: Treziţi-vă, pietre!/ şi întrebaţi-mă/ despre Câmpia Mierlei / şi despre munţii / care vor muri/ cu copiii noştri în braţe.  
  
Marin Sorescu scrisese despre el, anticipând colaborările noastre ulterioare, că Baki Ymeri „a reuşit să cucerească simpatia şi preţuirea confraţilor săi din partea stângă şi din partea dreaptă a Prutului”. La cele două limbi materne ale lui Baki, româna şi albaneza. Marin Sorescu mai adăuga încă una: limba poeziei. Deci avem de-a face cu un poliglot. Aflu între timp că, pe lângă cele trei limbi de care vorbise Marin Sorescu, Baki cunoaşte majoritatea limbilor europene – în total vreo zece – din care traduce.  
  
Versul românesc transpus de el în albaneză e ca şi cum se întoarce la izvoare: în acele timpuri străvechi când noi, românii şi albanezii, avuseserăm un trecut comun, rămas în substrat de poezii sau cuvinte-poezii, când limba română şi limba albaneză erau una: cea vorbită de tracii lui Orfeu. Dar Baki Ymeri nu e doar un foarte bun traducător/ translator nu de cuvinte, ci de stări poetice, ci şi un foarte bun poet, ultima – o calitate obligatorie pentru un tălmăcitor de poem.  
  
Aş compara poezia lui cu munţii Albaniei, care poartă aproape toţi nume româneşti – Corabi, Pietrele, Babe, Fluor, Lumi. Versul său are prospeţime de izvor de munte, respiraţie de frunziş mişcat de vânturi marine, înălţime de gorun lovit de trăsnete care se încăpăţânează să rămână acolo între fulgere verde şi neclintit. Acesta lasă impresia că se naşte mai degrabă din tăceri decât din cuvinte. Lirica lui trăieşte în afara cuvintelor celor zece limbi pe care le cunoaşte şi care îl cunosc. Poezia sa e de atmosferă. El ştie să creeze atmosferă în jurul unor stele moarte, ca să poată deveni apte pentru viaţă. Adică pentru poezie. Pentru Baki viaţa şi poezia fiind sinonime. Este o sinceritate a trăirilor, sentimente transformate în texte de poem, idei simţite, îngândurări sentimentale.  
  
Poezia pentru Baki Ymeri e modul de a visa nevisatul şi a spune nespusul. Înţeles subînţeles. Limbaj al tăcerii. Iluzie a realului. Ochi, ureche, nară, care să vadă, să audă şi să miroase poezia, despre care spune: Floare tăcută erai/ florile mor dacă tac! El crede în puternicia iubirii. Iubirea e puterea ce vindecă. Balsamul prelins pe inima rănită. Fir tors din sentimentele celor doi, ca dragostea să dureze în timp. De ieri/ Trei mii de ani au trecut. Iubirea e paradisul pe care îl purtăm cu noi, după ce am fost alungaţi din el, în peregrinarea noastră pe pământ. Dunărea e foarte frumoasă şi rece/ Tu eşti foarte frumoasă şi caldă/ Dacă printre mâinile mele ai trece,/ Cămaşa mi-ar prinde să ardă.  
  
Sintagma lui Goethe Rămâi, clipă! la poetul albanez capătă alte reverberaţii. Dezbracă-te în ape curgătoare/ Şi rămâi, frumuseţe! Femeia e zeificată şi coborâtă între muritori: Te răsuceşti ca o cheie/ Şi te apleci ca un lan,/ Şi te arunci în oglindă…/ Părul tău greu ca o beznă/ Tremurând lângă gleznă. El cântă femeia aromâncă (armână) din Macedonia copilăriei şi tinereţii sale: Spune-mi, armâno,/ Buzele tale sunt fragi?/ Ah, armâno,/ La amiază când a fulgerat,/ De la fulger s-au înmiresmat. Când iubim, afirmă poetul, „suntem mai aproape de Dumnezeu”, iubirea fiind un antidot al singurătăţii, al uitării, al egoismului.  
  
Baki Ymeri, un distins traducător din limba sa maternă (mama lui, Aurelia Graur, e româncă) în limba sa paternă (tatăl lui, Aivaz Voka, albanez), la ora actuală se prezintă drept unul dintre poeţii balcanici reprezentativi, poezia sa încercând să arunce punţi între popoare şi să lichideze graniţele dintre culturi. Poezia sa traco-iliră sau albano-română e una care are rădăcini nu doar în trecut, ci şi în poezia de mâine, pe care creaţia acestui poet original şi modern o anticipează. Putem astfel vorbi despre Baki Ymeri nu doar ca despre un creator, ci ca şi despre un vestitor.  
  
 
  
Nicolae DABIJA  
  
Referinţă Bibliografică:
Nicolae Dabija despre Baki Ymeri / Baki Ymeri : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2627, Anul VIII, 11 martie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Baki Ymeri
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!