POVEȘTI DE DOR
Ești soarele ce-a răsărit în mine,
Cu raza ta îmi luminezi un gând,
Care se-ndreaptă ne-ncetat spre tine,
Răvașul drag în haina lui purtând.
Povești de dor vom țese împreună,
În câmp de flori vor merge pașii-ncet,
Vom împleti iubirii o cunună
Ce-o vom ascunde-n casă de ascet.
Zăpezi albastre peste noi vor ninge,
Cu tot azurul smuls din univers,
Iar un răvaș de dragoste ce-nvinge
Va fi rescris în rima unui vers.
Iubirea se va naște în romanțe
Ce-n trandafiri vor pune dorul lor,
În cântul lin străbate-vor distanțe
Și vor uni poveștile de dor.
Din raze blânde se vor țese clipe,
Ce se vor stinge-ntr-un senin decor,
Dar care vor isca în zori aripe
Ce vor pluti pe-al dragostei izvor!
Autor: Aurelia Oancă
