CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Comemorari >  




Autor: Aurel V. Zgheran         Ediţia nr. 2720 din 12 iunie 2018        Toate Articolele Autorului

          PAUL CIPRIAN SURUGIU-FUEGO, MARIEI BUTACIU: FIRULE, MĂI FIRULE DE IARBĂ…!
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Tristă, nemărginit de tristă zi fără timp, numai tăcere şi supărare: interpreta minunată de muzică populartă şi folclorică Maria Butaciu a pornit interminabila sa de acum călătorie prin lumea fără dor! Fusese foarte bolnavă, a luptat şi a ţinut piept propriei suferinţe un timp greu neiertător, hămesit să-i prădeze trupul istovit… doar atât şi numai atât a fost în puterea lui să ia în stăpânire din viaţa finită a artistei: trupul. Amintirea ei frumoasă, tabloul chipului ei cu văzduh în ochi şi soare pe faţă nu vor coborî în mormântul pământului ci vor urca treptele spiritului, necunoscute de mintea umană, dar clădite din clipe, o viaţă de om, o viaţă de artist...! În ziua în care boala nemiloasă s-a luat ca după pradă pe urmele artistei, Paul CiprianSurugiu-Fuego scria:  
„Dragă Maria Butaciu,  
Noi, toţi colegii și prietenii dragi, îți suntem alături, ne rugăm pentru tine și sănătatea ta și te vrem înapoi pe scenă! Țucu-te-a Dumnezeu! Mi-ai dat voie, acum mulți ani, când te-am cunoscut, sa-ți spun pe nume! De atunci ne-au unit turnee împreună, zile de naștere, emisiuni de colecție și desigur, toate învățămintele tale, oferite cu tot sufletul, din înțelepciunea ce te caracterizează! Te știu puternică și mai știu că ești un munte de autenticitate, cariera ta fiind o emblemă a folclorului românesc! Nu ai ieșit niciodată din spiritul zonei tale, din seriozitatea impusă de costumul popular, fiind un exemplu pentru toate generațiile de artiști!
Frumusețea caracterului tău, altruismul, bucuria de a trăi ți-au fost mereu carte de vizita, și da, sunt norocos că te cunosc și că-mi ești, păstrând proporțiile carierei tale imense, prietenă!
Te-așteptăm înapoi în fața publicului tău și în viețile noastre, pentru a ne molipsi, cum faci de obicei, cu pofta de viață și simplitatea ta! Îți doresc sănătate, «firule, măi fir de iarbă!»”
 
Astăzi în cernita zi a muzicii noastre şi inimii, când destinul Mariei Butaciu a dejucat ultima pală de speranţă a artistului Paul Surugiu, în care a crezut până în ultima fărâmă de timp, pe aceeaşi pagină Facebook literele sunt de plumb:  
„Cu tristețe am aflat acum de la Mioara Velicu, îndurerată, că a plecat buna noastră prietenă, marea artistă Maria Butaciu! Se-ntâmplă să mă copleșească amintiri, clipe frumoase petrecute împreună, turnee, emisiuni și nenumărate momente ce m-au marcat! A fost un om bun, cald, vesel, plin de viață și înțelepciune! Ne-a bucurat pe toți cu învățăturile sale, iar mie mi-a fost model, exemplu de conduită! Artiștii cumva nu mai sunt ai noștri, sunt ai publicului, și cred că publicul trebuie să și-o amintească veșnic, demnă, autentică, mândră, o pagină importantă a folclorului românesc! Acum, de Centenar, la 100 de ani de la Unire, Maria Butaciu și-a lăsat vălul, și-a asezat pălăria simbolică peste România mare, care o iubește ca pe-o nestemată! Rămas bun, prietenă dragă, mare doamnă a României!”  
Maria Butaciu: Oceanul inimei inimii  
Pe cât sunt de uşoare amintirile, că nu-s pietre ci-s gânduri, pe-atât sunt de-apăsătoare! Alt motor decât sufletul nu le poate purta din urmă pe drumul vieţii, ca umbra lângă om. Sufletul le duce pe toate, bune şi rele, el oboseşte la urmă şi-i ultimul ce se-aşează la odihnit veşnic! Până atunci e condamnat silnic să care. Uneori povara-i grea şi curmă energia şi răbdarea, alteori e uşoară şi dulce, restituind în acest caz energia şi împrospătând răbdarea. Amintirile reînvie iubiri, amintirile aduc surâs, amintirile storc lacrimi!...  
O conversaţie cu interpreta de muzică populară şi folclor năsăudean, Maria Butaciu, nu declanşa niciodată o maşină lăuntrică pe ruta inversă a vieţii, cum se-ntâmplă îndeobşte, ci scufunda un submarin lăuntric într-un ocean şi mai lăuntric, oceanul inimei inimii! Această artistă era unul dintre oamenii pe care-i iubea publicul fără a sta pe gânduri, fără să exploreze motive şi să pretindă un schimb echivalent. O iubea, pur şi simplu, cât se poate de natural şi de spontan. La rându-i, şi artista iubea publicul, aşa cum iubea oamenii din propria viaţă cu prezent şi amintiri. Rar se poate întâlni un om ca artista Maria Butaciu, atât de contopit în amintiri, iubind amintirea, practicând un ritual, o gimnastică a minţii spre a menţine în fiecare moment starea de pornire a trenului călătoriei prin parfumul gândurilor, prin priveliştile şi trăirile vremilor ieşite din timp, prin care a trecut, iar ele au trecut, de asemenea, prin artistă.  
Dacă George Coşbuc sau Liviu Rebreanu au înstelat cultura şi arta Bistriţa-Năsăudului, cu spiritul din cuvânt, s-a născut la Salva, de pe Valea Someşului şi a Sălânţei cântăreaţa Maria Butaciu, ca să glăsuiască armoniile melosului acestor locuri de care ea era legată printr-o profundă ca mitul şi eternitatea, iubire! Descinzând din părinţi purificaţi sufleteşte cu dragostea de cânt, credinţă, muncă poziţionată ca datorie şi drept, onoare înrădăcinată în mediul sătesc precum bradul în piatra muntelui..., Maria Butaciu a preluat încă din pragul copilăriei har şi vrednicie! Tatăl, paznic de slipere la strec (paznic la traverse de cale ferată) şi mama ţărancă, au crescut-o în casă cu târnat (pridvor) la căldura sânului familial şi leagănul muzicii populare ce i-au indicat de mică punctul cardinal spre care era chemată de soarta sa, uniformă cu a pleiadei de interpreţi ai acestui gen muzical alături de care a pornit spre scenă. Ei sunt: Benone Sinulescu, Maria Ciobanu şi Irina Loghin - mai înaintea acestora, erau deja afirmaţi Ion Cristoreanu, Angela Moldovan, Maria Păunescu şi alţii...  
N-a crescut, aşadar, uşor, dar a fost educată din pruncie să muncească în dragostea şi preţuirea muncii. Mergea cu fraţii la adunat fân, la căpăluit (prăşitul cu sapa), torcea, întâi câlţi, ca să nu strice cânepa, cosea, împletea ciorapi, îşi ocupa întreaga zi, armonios, cu jucatul, lucrul şi cântul. O trezeau dimineaţa gâinile, cuibărindu-se sub streaşină ca să se ouă şi isprăvea totul la asfinţit, uneori culcându-se în şură, pe fân proaspăt cosit, cu acel miros al lui pe care nu s-a gândit nimeni să îl conserve într-o esenţă de colonie. Din zorul muncii s-a născut cântecul cu versurile acestea: „Gată-te, postată lată/ Că te-aşteaptă cealaltă,/ Şi mai lungă,/ Şi mai lată./ Cât îi soare pe răzvoare,/ N-auzi nici o cântătoare./ De când soarele-asfiţeşte,/ Toată muta bonăieşte”! Clar, adevărat şi meşterit frumos de popor e cântecul acesta, pe care Maria Butaciu l-a luat căci păstrează în el trudnicia şi farmecul copilăriei.  
Familia ei avea şapte bivoli, o vacă şi viţei, oi şi alte animale... Copiii se scăldau în lapte, zice artista, dar se şi duceau la păşune cu animalele să pască. De acolo ascultau pe ţărani cântând şi fluierând pe coastă, iar cântecele acelea i-au rămas înregistrate pe fibrele sufletului, ca şi cântecele bisericeşti, intonate la strană de enoriaşii satului, printre care se afla şi tatăl artistei. Amândoi părinţii ei cântau cuceritor de frumos, iar glasurile lor n-au trecut la distanţă de copii, Maria Butaciu copiindu-le lumina şi acuperindu-şi cu ele inima!  
Aşa, pe drumuri ce conduc la sufletul neamului românesc, artista Maria Butaciu a mers la pas, culegând frumosul şi patrimonialul melos popular şi folcloric, pentru a-l restitui încă şi mai frumos celor ce sorb cântul ca pe rugă, hrană, vin şi aer! Maria Butaciu a fost dintre autenticele artiste ale României, al cărei loc nu are coordonate temporale şi spaţiale, aparţinând de universalitatea sensibilă umană!  
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
  
Referinţă Bibliografică:
          PAUL CIPRIAN SURUGIU-FUEGO, MARIEI BUTACIU: FIRULE, MĂI FIRULE DE IARBĂ…! / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2720, Anul VIII, 12 iunie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!