CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Patrimoniu >  




Autor: Aurel V. Zgheran         Ediţia nr. 2659 din 12 aprilie 2018        Toate Articolele Autorului

CARMEN STĂNESCU. ÎNTR-O VIAŢĂ DE OM, ÎNTR-O VIAŢĂ DE ARTIST PATRIMONIAL AL NEAMULUI ROMÂNESC…!
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ivirea în luminile rampei prin cea dintâi parte a veacului de curând ieşit din timp, a superbei actriţe Carmen Stănescu a coincis cu avântul unei generaţii de artişti spre cucerirea redutei romantice a scenei şi cinema-ului. Evoluţia artei Thaliei până în acel moment ajunsese la reprezentarea ca operă la punctul crezut maxim, al invazivelor producţii de teatru şi film occidentale. Reveria vestică, de la Paris până peste ocean, urma o spirală înaltă la care artiştii români aspirau fără să intuiască atunci că vor răzbate.  
Împinsă din urmă de crivăţul filozofiei goale a Moscovei, Carmen Stănescu, una dintre tinerele artiste frumoase şi înzestrate cu belşugul harului, simţea în piept zefirul proaspăt al şanselor creatoare de roluri ce-o vor conduce spre celebritate! Printre obstacole, ea şi majoritatea covârşitoare a generaţiei sale de artişti a început reînnobilarea scenei şi filmului românesc, proces continuat de la idealitatea antică, până azi, într-o prelungă despiritualizare, cu ruperi şi reînnodări neîncetate. Contribuţia la dezvoltarea teatrului şi filmului românesc a actriţei Carmen Stănescu este nu numai colosală, dar şi de valoare vizionară, prin aceea că a pus mult adevăr în năzuinţa umanităţii spre unirea cu fericirea supremă şi frumuseţea ideală a petrecerii măcar unei clipe zilnice estetizate de către artişti. Aceasta a făptuit prin aportul personal, de la amvonul scenei româneşti, pentru România, actriţa Carmen Stănescu!  
Întreaga viaţă artistică, trăirile profunde sufleteşti se intersectează afectiv cu regalitatea şi valorile Familiei Regale a României: a absolvit liceul „Regina Maria”, apoi Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti, clasa Mărioara Voiculescu (1945-1948), i s-a acordat din partea Majestăţii Sale Regelui Mihai I decoraţia „Nihil Sine Deo”, distincţie mai aproape de inimă decât toate, a primit, de asemenea, titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice”, Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a III-a, în 1967, „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”, titlul de „Maestră a sportului”, în 1952, precum şi de Societar de onoare al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale”, din anul 2001, Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, Premiul de excelenţă în teatru cu ocazia împlinirii a şaizeci de ani de teatru, oferit în cadrul festivităţii „Femeile de succes ale anului 2004”, Premiul umoriştilor români pentru întreaga activitate, în 2000, Premiul Criticii, pentru întreaga activitate, în 1999, Premiul UNITER, pentru întreaga activitate, în 2000.  
O incursiune prin această viaţă cu rod şi carieră solară şi exemplară nu ar avea alte piedici decât timpul, căci ar trebui să fie mai îndelungat decât viaţa şi cariera însele. Pot fi derulate spre cunoaşterea de imagine, doar printr-o spicuire întrucâtva referenţială. A debutat în anul 1945, în primul an de facultate, pe scena Teatrului Naţionalul din Bucureşti, cu rolul Ileana Cosânzeana din piesa „Înşir’te mărgărite” de Victor Eftimiu, şi a jucat apoi pe Gaby din „Ultima oră” de Mihail Sebastian. În 1948, la absolvirea Conservatorului a jucat rolul Ecaterina Ivanova în „Fraţii Karamazov” de Feodor Dostoievski. Pe urma prestaţiei artistice de excepţie cronicile i-au fost favorabile, cele semnate de către Nicolae Carandino de absolut elogiu, actriţa fiind din acest motiv ofertată de către directorul Teatrului Naţional, Tudor Vianu, pentru angajare, lucru foarte important în ceea ce priveşte deschiderea drumurilor spre consacrarea artistică a sa, pe lângă sprijinul din partea a două personalităţi remarcabile ale vremii: Sică Alexandrescu şi Moni Ghelerter. „Primul”, spune Eva Sârbu, „i-a exploatat filonul comic, cel de-al doilea, filonul dramatic. Din acest moment, fenomenala artistă se va lipi definitiv şi cu fervoare de activitatea Teatrului Naţional Bucureşti, la care va juca pentru cea mai mare parte activă a carierei, în piese de Victor Eftimiu, Camil Petrescu, I. L. Caragiale, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Alexandru Davila, Horia Lovinescu, Nikolai Gogol, Jean-Baptiste Molière, William Shakespeare, George Bernard Shaw, Tennessee Williams şi alţii, personaje cum ar fi: Ileana Cosânzeana, Miţa Baston, Epifania, Doamna Maria, Dona Uracca, Felice, Catinca Rosetti, Zoe, Nina Elefterescu, Doamna Clara, Yvonne de Bray, Lady Bracknell, Lidia Vasilievna, Alienor de Aquitania...  
Debutul pe marele ecran (anul1958) îl constituie rolul din filmul „Doi vecini”, în regia lui Geo Saizescu, iar în continuare o regăsim pe artisă în pelicula „Telegrame”, regia Aurel Miheleş şi Gheorghe Naghi (1959),Bădăranii”, regia Sică Alexandrescu (1960),Runda 6”, regia Vladimir Popescu-Dorneanu (1965),Tinereţe fără bătrâneţe”, Regia Elisabeta Bostan (1969),Fraţii Jderi”, regia Mircea Drăgan (1974),Povestea dragostei”, regia Ion Popescu-Gopo (1975),Muşchetarul român”, Gheorghe Vitanidis (1975), „Premiera”, regia Mihai Constantinescu (1975). Pe lângă aceste roluri, în biografia artistei Carmen Stănescu se regăsesc memorabile distribuţii în teatrul radiofonic precum şi în emisiuni tv de divertisment.  
Nu este ocolită de atracţiile livreşti şi în anul 2003 publică o carte de memorii, intitulată „Destăinuiri”, recenzată chiar de către autoare, astfel: „Este o carte de suflet. Prin apariţia ei simt că am renăscut. Mi s-a realizat un vis de o viaţă. Nu ştiu cât talent literar am, dar cert, am scris cu sinceritate, onestitate şi cu o imensă, copleşitoare dragoste faţă de teatru. Şi sunt convinsă că viaţa, întâmplările, oamenii din paginile amintirilor mele îi vor interesa pe toţi cei care m-au urmărit de-a lungul anilor.”  
„Dacă George Calboreanu ar fi fost scos la pensie după regulament, am fi fost lipsiţi de cel mai bun «Ştefan cel Mare» al veacului”, a rostit cu ocazia ieşirii la pensie a artistei Carmen Stănescu, la vârsta de şaptezeci şi şapte de ani, directorul de la acea dată al Teatrului Naţional din Bucureşti, Dinu Săraru. De atunci, artista scenei şi ecranului, Carmen Stănescu şi-a petrecut tihna din propria-i viaţă, absorbită în liniştea şi armonia peisajului Văleniului de Munte împreună cu soţul ei, retrăind amintiri, adorând trandafirii grădinii sale, reprimând în opinii personale tipul modern de actorie, dominat de interpretări „cu nuditate şi decor nonconformist”.  
Interpretă a peste treizeci de roluri pe scena Teatrului Național, dar şi pe alte scene din Bucureşti, interpretă, de asemenea, a rolurilor memoriale de film, teatru radiofonic şi tv, actriţa Carmen Stănescu este o grindă spirituală a istoriei teatrului şi filmului românesc, o floare regină între florile cununii pe care Thalia o aşează pe frunţile oamenilor de valoare, ziditori ai unui spirit şi unei temelii culturale ale unei naţiuni.  
Noaptea de miercuri spre joi, 12 aprilie 2018, la vârsta de 92 de ani (parcă nici nu îi avea, dar adevărul timpului este etern dincolo de adevărul temporal al vieţii finite ), a fost pentru maestra Carmen Stănescu o cumpănă de figurativitate a rămasului bun! În realitate ea va trăi dincolo de acest răstimp, însufleţită ardent de actele sale artistice şi culturale, într-o viaţă de om, într-o viaţă de artist patrimonial al neamului românesc…!  
  
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
CARMEN STĂNESCU. ÎNTR-O VIAŢĂ DE OM, ÎNTR-O VIAŢĂ DE ARTIST PATRIMONIAL AL NEAMULUI ROMÂNESC…! / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2659, Anul VIII, 12 aprilie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!