CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Accente >  





Materie & Spirit și cantacombele inconștientului
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Omul este ilustrarea perfectă a acestei sintagme materie-spirit, fiind singura formă de viață care le integrează explicit, așa cum nu se mai întâmplă nicăieri în altă parte ( mă sfiiesc să zic în Univers ). Secole de-a rândul, filozofii au încercat să găsească răspunsuri la întrebarea care dintre acestea prevalează ( care ne influențează plenar ) de-a lungul existenței noastre, dând câștig de cauză când materiei, când spiritului ( niciodată amândurora! ). Fără a intra în detalii plictisitoare ( pentru unii ), mă voi referi la Hemingway, un spirit cu adevărat sclipitor, care ne fascinează și acum după moarte ( moartea fiind până la urmă un fel de întoarcere a materiei în materie! ) prin scrierile sale neobișnuite pe un fond maniaco-depresiv genetic, accentuat de alcool. Hemengway ca și Egdar Allan Poe, William Faulkner sau Jack London, era un bețivan notoriu ( trei sticle de vin la micul dejun, urmate de altele, pe tot parcursul zilei, cu scoth, tequila, martini sau whisky, fără limită! ) de la care nu te-ai fi așteptat la atâta concizie, rigoare, măiestrie stilistică și argumentativă, greu de atins chiar și de un om normal, ceea ce, desigur, te pune pe gânduri. Aici intrăm, vrând-nevrând, în semiobscuritatea materiei și spiritului, unde planurile se amestecă, se întrepătrund, devin tulburi, uneori dincolo de puterea noastră de înțelegere, lucru extrem de vizibil la Poe ( care consuma, pe deasupra, și opiu! ). Poate că de aceea ( sau tocmai de aceea! ) creațiile acestor oameni ne apar ca fiind stranii ( altfel decât celelalte! ) și că nu întâmplător asemenea ”producții” suscită atâta atracție și interes, datorate, mai degrabă, geneticii inflexibile, predestinării, decât vreunui merit personal…  
  
 
  
Subconștientul rămâne un teritoriu interzis omului, o lume misterioasă a umbrelor, o mlaștină prin care mișună tot felul de creaturi înspăimântătoare a căror singură preocupare este să năvălească în afara minții, în eu-rile noastre neajutorate, și să ne copleșească. În subconștient nu există nicio regulă, nicio logică, spațiul acela imens pare controlat exclusiv de instincte, de dezordine, de haos, în ciuda faptului că depozitează ( la grămadă! ) arhiva existenței fiecăruia ( de la începuturile noastre… ancestrale! ). Nu știu dacă vom reuși să descifrăm vreodată tainele materiei și ale spiritului dincolo de aceste speculații științifice sau religioase, insuficiente și de o parte, și de alta ( poate că nici nu ne dorim prea mult! ), cert este că ne-am obișnuit cu ideia apartenenței noastre cosmice ( din care nu lipsesc extratereștri! ), dar și cu totala lipsă de transparență ( altfel incitantă și provocatoare! ) a Autorului universal, oricare ar fi acesta.  
  
 
  
Într-una din zile ( după ce împlinise cincizeci de ani ), Hemingway își punea țeava armei de vânătoare la tâmplă și își curmă viața ( cu o sută și ceva de ani înainte, Poe era găsit în stare critică, îmbibat în alcool și droguri, undeva pe un drum, murind câteva zile mai târziu de rabie, denumită popular turbare ) și la cincizeci de ani între aceste destine tragice se stinge și Jack London ( prin îngurgitarea unei supradoze de morfină ). Tolstoi moare misterios într-o gară uitată de lume, suferind o criză morală inexplicabilă, aproape de obsesie ( nu-și putea ierta faptul că era celebru și bogat în comparației cu restul ”celor mulți”! ), care-l împinge inexorabil ( după ce renunță la avere și devine ascet! ) la pierzanie ( nu mai amintim despre înclinațiile sale sexuale și despre patima pentru jocurile de noroc! ). Depresia maniacală ( Virginia Wolf își umple buzunarele cu pietre și se aruncă într-un râu ), tulburarea bipolară ( alternanța stărilor de depresie și exaltare, întâlnită la Hemingway ), obsesia ( Byron simte o atracție irezistibilă pentru femei, F. Scot Fitzgerald pentru băutură și pentru picioarele femeilor, Dostoevsky pentru jocul de cărți ), alcoolismul, narcisismul, sentimentul vinovăției față de ceva sau cineva ( Tolstoi, față de săraci, Hemingway față de tatăl său, pe care-l omoară simbolic înainte ca acesta să se sinucidă! ), ideile fixe ( Kafka era nemulțumit de cum arăta și nu se dezbrăca niciodată complet, Faulkner, pe vremea când era poștaș, arunca scrisorile nelivrate la coșul de gunoi ), excentricitate exagerată ( Virginia Wolf recunoștea deschis că era bisexuală și că fusese abuzată de frații ei vitregi, etc ), sunt tot atâtea manifestări deviante ale spiritului ( asupra căruia nu avem niciun control! ), care se răsfrâng aleator asupra materiei și o influențează profund. Probabil că despre acești oameni ”celebri” (aleși! ) nu s-ar fi auzit nimic dacă s-ar fi născut normali ( ca noi! ), întrucât ceea ce-i deosebește esențial de ”ceilalți” ține, mai degrabă, de hazard, de neprevăzut, de agregarea haotică a materiei, al cărui scop final pare să fie autodistrugerea, aberația.  
  
 
  
Reîntoarcerea la tema aceasta ( aprofundată cu mulți ani în urmă… la vârsta marilor întrebări! ) mi-a fost dictată de două fapte întâlnite mereu pe unde am trecut: demența ( care apare frecvent la bătrâni și accidentul vascular cerebral, care nu ține cont de vârstă! ). În ambele situații ( susceptibile de a fi imputabile depresiei, fără a exclude și alte cauze! ), omul pierde contactul cu lumea, transformându-se într-o formă vegetativă, păstrând însă, surinzător și paradoxal, ( fiindcă nu-i mai servește la nimic! ), instinctul primar ( agresivitatea evidențiindu-se în cel mai înalt grad! ). Spiritul își manifestă încă o dată superioritatea asupra materiei ( superioritate care nu poate fi contestată, dar nici explicată! ). Din acest punct ( din care se produce fracturarea logică! ), omul ( în întregul său ) nu are prea mult câmp de manevră: ori pune totul pe seama unei forțe supranaturale ( Dumnezeu ) și devine sclavul unei iluzii confortabile ( credința ), ori neagă orice fel de aranjament transcedental și devine sclavul realității ( ateismului ), cu toate rezervele sale față de existența lumii, în general. Dar oricare ar fi poziționarea omului față de Spirit, acesta nu ține cont nici de unii, nici de alții, păstrând dictatura cea mai brutală asupra vieții ( nimeni nu vrea să trăiască sau să moară fără să știe de ce! )  
  
 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Materie & Spirit și cantacombele inconștientului / Aurel Conțu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2167, Anul VI, 06 decembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel Conțu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!