CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Fictiune >  





ZBORUL SPRE STELE - ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CAP. IV - PARTEA a II-a  
 
Dansul celor doi parteneri se armoniza cu ritmul dictat de muzica orchestrei. Gloria asculta intervenţiile saxofonului şi parcă îi părea rău că l-a repezit pe Ştefan şi nu l-a lăsat să-şi desfăşoare mai departe repertoriul de bărbat cuceritor. Era interesată să vadă până unde poate ajunge "obrăznicia" unui eventual amorez. Spera să nu-l fi speriat aşa de tare încât să nu mai abordeze subiectul. Îi plăcea cochetăria şi mai ales să fie curtată. Cărei femei i-ar fi displăcut acest lucru?  
În timpul dansului, între cei doi parteneri a luat naştere o relaţie de amiciţie. Nu mai erau aşa de distanţi ca la intrarea pe ring. Când Ştefan i-a sărutat mâna la întreruperea dansului, Gloria i-a strâns degetele vădit emoţionată.  
Dalia privindu-i când s-au aşezat la masă, a sesizat imediat că între ei s-a întâmplat ceva, dar nu putea să-şi dea seama ce anume putea fi. Era intrigată şi trebuia să afle ce s-a întâmplat pe ring, să poată trage concluzia asupra situaţiei care a creat acea apropiere amicală între cei doi, atât de protocolari până la plecarea la dans.  
Ajunşi din nou la masă, atât Ştefan cât şi Gloria încercau să nu lase impresia că în timpul petrecut pe ring s-ar fi creat o anumită stare, care să modifice statutul lor de simple cunoştinţe şi de colaboratori în afaceri. A fost doar un dans între doi prieteni, uneori poate prea apropiaţi, care, aşa cum se întâmplă adeseori, transmite în corpul celuilalt partener un freamăt cu vibraţii interioare, pasiuni nemărturisite şi, de ce nu, dorinţe indecente, ce nu ar fi trebuit să apară între persoane aflate în situaţia lor.  
Fiecare îşi făcuse o anumită impresie despre partenerul de dans. Gloria percepea fără să-şi dorească acest lucru, o anumită atracţie fizică faţă de bărbatul care i-a dirijat paşii pe ring şi care i-a mângâiat atât de plăcut, cu pectoralii, plinătatea sânilor. Simţea cum se întăresc la fiecare atingere “involuntară”, cum devin tot mai obraznici şi cum mameloanele sparg pânza subţire a rochiei lipită de trupul partenerului de dans.  
În acele momente şi-ar fi dorit să fie alături de soţ. Aceste chemări dureroase spre o iubire interzisă nu ar mai fi fost posibile. Îşi cunoştea atât de bine soţul şi în seara asta îl simţea atât de departe de nevoile sale sentimentale sau sexuale. Nu din cauza faptului că nu o mai iubea la fel de mult ca atunci când s-a îndrăgostit de ea, ci pentru că afacerile şi grijile create de acestea l-au îndepărtat tot mai mult de problemele familiale şi, mai ales, de acutele sale dorinţe de femeie.  
Desigur că se înţelegeau la fel de bine. Totuşi, parcă nu mai exista acea relaţie plină de romantism, plină de poezie şi de fior, când era suficient să se ia de mână şi să pornească cu gândurile pe culmi neexplorate, să hoinărească pe tărâmuri nebănuite, uneori chiar interzise.  
Dispăruse parcă acea stare care făcea fericit un om îndrăgostit. Nu însemna că nu se mai iubeau la fel de mult ca atunci când s-au îndrăgostit. Doar că altceva a luat locul acelor trăiri. Munca, grija zilei de mâine, afacerile, scadenţele bancare. Parcă nu mai trăiau pentru ei şi prin ei. Alte fenomene le conduceau viaţa, iar satisfacţiile nu mai erau aceleaşi ca în urmă cu şase ani când erau mai săraci, dar mai fericiţi. Dragostea, ca tot ce-i fragil, are mereu nevoie de mici dovezi de atenţie. Un gest mărunt poate surprinde în mod plăcut persoana care doreşte să fie iubită şi mereu în centrul atenţiei bărbatului care i-a cucerit inima.  
Dalia asista la discuţia dintre cei doi şi încerca să prindă ceva din ce-şi spuneau, ca să-şi descâlcească nedumerirea creată în mintea ei. Nu exista deocamdată nimic deosebit care să-i atragă atenţia. Nu putea să-l bănuiască pe Ştefan că în scurtul timp cât au fost singuri pe ring şi chiar dacă, după cum a observat ea, uneori au dansat prea intim pentru doi străini care se întâlnesc pentru a doua oară. Nu-l credea capabil să atenteze la fidelitatea soţiei tatălui ei.  
Ca să prevină orice eveniment nedorit, s-a hotărât să ia iniţiativa, să-i atragă atenţia lui Ştefan asupra ei. Să înţeleagă că îl place şi că îl provoacă. O fi el cu cincisprezece ani mai mare, dar nu conta că doar “nu-l pune la fiert” cum spuneau anumite studente când era vorba despre relaţiile lor cu bărbaţi mai vârstnici, dar generoşi financiar.  
Ea se gândea la faptul că Ştefan este cel care i-a salvat viaţa şi, în definitiv, nu doar acesta era motivul care s-o determine să fie mai atentă cu el. Era un bărbat frumos, bogat, singur şi fără obligaţii familiare, potent financiar, încă tânăr şi de ce nu, o partidă foarte atractivă, chiar dacă ceva ani îi despart ca vârstă. Orice femeie s-ar simţi încântată şi onorată trecând la braţul său, prin faţa unui public elevat. Pe ea toate aceste diferenţe nu o deranjau cu nimic. Era o fire permisivă. O moştenea pe mamă-sa, o femeie practică. De ce ar alerga după iubiri trecătoare cu nicio finalizare materială, când ar putea lângă Ştefan să ducă o viaţă plină de plăceri şi de facilităţi de tot felul? Mai era şi tatăl său care ar fi putut contribui la bunul mers al afacerilor. Puteau dezvolta şi alte proiecte împreună. Ea era singura moştenitoare şi beneficiară a unei mari părţi a averii, în afară de cea care îi revenea Gloriei. Ştia şi faptul că nu trebuia să-şi ceară partea ce i se cuvenea ca moştenire de la mamă, deoarece tatăl său o iubea şi va avea grijă ca ea să nu ducă lipsă de nimic financiar ca să fie fericită, aşa cum ştia şi despre faptul că la căsătoria lui cu Gloria au încheiat un contract prenupţial, al cărui conţinut nu-l cunoştea, dar îl bănuia.  
Aceste gânduri îi treceau cu o repeziciune de mii de secvenţe pe secundă, privindu-i pe cei doi cum discutau relaxaţi fără să-i audă, chiar dacă era lângă ei. Parcă nu existau. Nu-şi urmărea decât ideea sa năstruşnică:  
"Ea şi Ştefan împreună. O nebunie! Doamne, chiar ar putea exista această nebunie? Cred că am băut prea mult, dacă îmi trec prin cap asemenea grozăvii".  
La următoarea repriză a orchestrei, nu Ştefan a fost cel care şi-a ales partenera de dans, ci Dalia, care îşi urmărea ideea sa năstruşnică, de a preîntâmpina orice apropiere între el şi Gloria, chiar dacă această apropiere exista poate numai în imaginaţia sa tulburată de puţinul alcool conţinut de cocktailul din pahar.  
Ştefan, surprins de curajul şi insolenţa tinerei domnişoare, a acceptat, considerând totul ca o dorinţă a fetei de a fi pe ring în compania unei persoane cunoscute în local ca patron al Complexului, sau pur şi simplu a preferinţei de a dansa, în loc de a sta la masă. Era firesc pentru vârsta ei să-şi dorească a fi pe ring. Dacă ar fi fost într-o discotecă (exista una şi în cadrul Complexului), poate nici nu era nevoie să-l invite, ci pur şi simplu se ducea printre dansatori şi dansa singură, refulându-şi astfel toţi hormonii acumulaţi în corpul său tânăr.Dalia se mlădia în ritmul melodiei cântată de către muzicanţi, ca o salcie tânără legănată de adierea unui vânt de primăvară pe malul unei eleşteu, unde cântul cucului singuratec care îşi tot caută partenera şi nu reuşeşte, repetă ca un ecou: cucu, cucu, cucu... (Ştefan, Ştefan, Ştefan…)  
Corpul subţire al fetei în mişcarea sa lascivă, sugera plăcerea, exprima senzualitatea, chema şi excita, atrăgând prin mişcările sale unduitoare privirea bărbaţilor de pe ringul de dans. Dalia, nu numai că avea nume de floare cu o corolă bogată în petale, dar avea şi o senzualitate aparte dată de mişcările sale languroase. Deţinea o fascinaţie specială, care canaliza privirile curioase asupra fizicului său.  
Aşa cum apărea în lumina difuză de pe ring, părea o femeie frumoasă şi chiar era. Fesele tari şi bombate se reliefau prin subţirimea materialului rochiţei. Sânii pietroşi, rotunzi ca două portocale, tresăltau la fiecare mişcare gata să sară din cupele parcă prea mici pentru a-i stăpâni. O parte a rozetei din jurul mamelonului îşi făcu apariţia din sutien, atrăgând ca un magnet privirile flămânde ale celor din apropiere.  
Abia acum, Ştefan începea s-o descopere pe adevărata Dalia. Nu mai era fetiţa din rezerva de spital cu un fizic comun, vopsită blond cu şuviţe roşcate, plină de vânătăi şi julituri pe faţă şi pe braţe, şi cu paiul în gură, legată cu un pansament pe sub bărbie să-i fixeze maxilarul fisurat, ci o adevărată divă.  
Avea în aparenţă un trup fragil, însă în ritmul muzicii, unduindu-se după fiecare notă muzicală într-un alt mod, devenea un punct de atracţie care îţi capta privirea şi te fascina. Mişcările sale erau ca zborul unei libelule. Era ca albina ce zumzăia lângă urdiniş căutând să pătrundă în stup pentru a-şi descarce desagii cu polen pe fagurii plini cu miere. Se unduia după versurile cântate de obicei de Cătălin Crişan, dar în această seară de solistul trupei:  
“Iubito, îţi doresc bine, îţi doresc noroc, înţeleg că în viaţa ta, nu am niciun loc”.  
Ştefan se distra în sinea lui, admirând mişcările unduitoare şi pline de senzualitate al corpului Daliei, pe lângă cel de urs flămând al său, venit să se înfrupte din bogăţia vreunei tufe de fragi plină cu fructe savuroase.  
Cum orchestra abordă un blues, Dalia îşi ridică jenată privirile întrebătoare spre bărbat, în timp ce acesta ridicând din umeri făcea să se înţeleagă că: Asta este! Nu avem de ales! deschizând larg braţele să-i cuprindă cu delicateţe umerii. De mijloc nici nu putea fi vorba. I se părea prea fragil şi se temea să nu i-l frângă. Îşi reglă paşii după ai fetei, mişcându-se lent în ritmul melodiei. Vocea solistului te invita la iubire, versurile sunând ca o chemare. Era melodia FARĂ EA din repertoriul formaţiei HOLOGRAF. Solistul formaţiei CLEŞTAR nu avea aceeaşi căldură în voce ca Dan Bitman, dar se străduia să fie cât mai convingător.  
Ştefan o privea în ochi pe Dalia, depărtând-o un pic de el. Aceasta suportă cu destul curaj privirile sale întrebătoare.  
- "Ce ascunzi în căpşorul tău drăgălaş frumoaso?" se întreba bărbatul dornic oricând să se înfrupte din frăgezimea tinerească a unei trufandale. Era obişnuit cu aşa ceva. Viaţa de patron de complex hotelier pe litoral este destul de trepidantă.  
- "Ai cunoscut iubirea? Ştii ce înseamnă să te afli în braţele doritoare ale unui bărbat experimentat? Te-ai speria şi ai fugi, sau ţi-ar face plăcere şi ai rămâne?" îşi continuă bărbatul întrebările interioare privind-o cu interes pe fata din braţele sale.  
Dalia intuia ce se întâmpla în mintea bărbatului care-i cuprinsese cu atâta delicateţe umerii. Ea însăşi ca şi partenerul de dans, purta un dialog interior destul de serios.  
- “Ce ar putea să se schimbe în viaţa mea din această seară sau cu această vacanţă? Dacă aş avea mai mult curaj decât am avut de obicei când mă aflam în compania altor tineri de aceeaşi vârstă, poate aş afla”.  
Ridică privirea spre Ştefan şi-l întâmpină cu un zâmbet care îi lumină întreaga figură, însoţit de o strângere a umărului pe care îşi sprijinea mâna ca şi când i-ar fi făcut semn şi i-ar fi spus:  
- "Te doresc mai aproape de mine. Fi curajos şi mă lipeşte de corpul tău. Nu-ţi fie teamă, nu mă striveşti, nu sunt atât de fragilă cum ai crede".  
Gloria nu-şi îndepărta privirea de la cei doi parteneri de dans. Dorea să surprindă orice modificare a comportamentului dintre ei. Nu-şi putea explica de ce nu ar dori să se creeze vreo apropiere între ei, care desigur ar fi benefică pentru familia Trifan, dacă s-ar fi finalizat printr-o căsătorie. Nu era nicio problemă că Ştefan era mai mare cu atâţia ani decât Dalia, sau că el a mai fost căsătorit. Aşa se exprimase soţul său când a fost vorba despre el. Nici nu ştia măcar dacă fata este virgină la cei douăzeci şi cinci de ani, dar acest lucru nu conta pentru nimeni. Nu-şi amintea de vreo relaţie mai serioasă a fiicei lui Laurenţiu cu vreun coleg de facultate, sau despre ce a făcut ea în toţi aceşti ani de transformări, când nu mai era copila orfană de mamă de acum opt ani, ci o femeie frumoasă în toată puterea cuvântului. Se întreba doar, însă nu găsea răspunsul.  
- “Mi-l doresc pentru plăcerea mea vinovată? Doamne, oare ce-mi poate trece acum prin cap? Dacă ar afla soţul de o asemenea aventură cum ar reacţiona? Ştefan ar accepta o escapadă cu soţia partenerului său de afaceri? Nu cred că pentru el, ca bărbat, ar fi vreun complex. Bărbaţii nu sunt cuprinşi de sentimentalisme feminine, şi nu au un simţ dezvoltat al respectului faţă de un alt bărbat, fie el chiar partener de afaceri. Viaţa este ca o junglă. Dacă nu iei tu ce ţi se oferă, rişti să pierzi momentul. Nici cu el nu a fost după cum ştia, mai blândă. Soţia i-a plecat cu un alt bărbat părăsindu-l în plină ascensiune financiară, aşa că Ştefan va găsi o adevărată plăcere în a lua tot ce-i aparţine altui bărbat în materie de femei. Dar mai ştii? Dacă este o fire scrupuloasă? Aşa gândea Gloria când îi privea pe cei doi dansatori.  
Ştefan îşi făcu curaj şi o apropie pe Dalia la piept. Dorea să-i descopere reacţia. Ca înălţime, fata îi ajungea sub bărbie. Imediat ea se lipi de el ca o liană încetinindu-şi voit mişcările pentru a-i simţi căldura trupească.  
Oricât de stăpân ar fi fost pe el, nu putea să-şi controleze atât de bine simţurile fără ca organismul să nu reacţioneze imediat la această apropiere, în care două corpuri îşi transmiteau unul celuilalt involuntar senzaţii interesante. Încercă să se depărteze cât mai mult de corpul tânăr ce-i vibra în braţe ca o frunză în adierea brizei din zorii zilelor de vară târzie, sau ca o strună de violă în mâna unui violonist maestru cum era Ştefan în problema seducerii femeilor.  
Capul Daliei se odihnea pe umărul bărbatului, simţindu-şi creşterea precipitată a bătăilor inimii, în timp ce mâinile lui Ştefan coborau ca o mângâiere continuă de pe umeri pe spate, apoi spre mijloc şi în final poposi pe fesele tari ale fetei. Dându-şi seama ce face, bărbatul îşi corectă gestul imediat, stârnind un zâmbet complice al partenerei, care ridică capul şi-l privi insistent în ochi. Parcă dorea să-i spună:  
- "Prostuţule, lasă-le acolo unde au coborât singure. Vreau să le simt forţa cum îţi simt virilitatea ce mă împunge atât de plăcut în abdomen."  
Se lipi şi mai tare de el. Văzând răspunsul fetei, lăsă totul în voia sorţii. Ştia că se expune dezaprobării Gloriei care desigur că era cu ochii pe ei. Ridică capul şi se uită spre masă. O văzu cum îl străfulgeră cu o privire tăioasă şi plină de furie.  
- " Ingratule! parcă îi spunea: Cu mine nu ai dansat atât de tandru şi pasional. Lasă că vă stric eu frumoasa poveste de amor ce pare să se cuibărească la sânul vostru".  
Melodia luă sfârşit iar cei doi parteneri se despărţiră cu regret din tandra îmbrăţişare dar şi jenaţi de intimitatea ce a apărut între ei. Dalia mai întâlnise asemenea tendinţe ale foştilor prieteni de a-şi face cunoscută virilitatea şi potenţa în timpul dansului, însă de fiecare dată a ştiut să evite scenele considerate vulgare. Acum ea parcă-i căuta intimitatea şi acest lucru nu reuşea să-l înţeleagă. Nu-i mai era ruşine? Devenea frivolă?  
Momentan îşi ocoleau privirile. Ştefan i-a propus să o conducă la masă. Îşi amintise cu plăcere de sărutul lor involuntar când i-a acordat primul ajutor în prăpastie. Şi gustul deosebit al rujului şi-l amintea la fel de fidel. Cum ar fi să-i guste din nou savoarea gurii sale rotunde şi micuţe? Era tentat s-o facă. Fu trezit din visare de glasul ca o dojană al fetei:  
- Ai obosit aşa repede? Parcă erai mai sprinten când dansai cu mama Gloria.  
- A, nu, cum să obosesc? Credeam că tu vrei să ne retragem la masă. Eşti poate încă nerefăcută fizic .  
- Cum să-mi doresc când am lipsit atât de mult de prin cluburi sau discoteci din cauza examenelor şi a accidentului?  
- Apropo de accident. Văd că nu te deranjează la dans, mai ales în timpul bluesului, mai spuse el pe un ton ironic.  
- Mă simt complet vindecată, însă ştii cum sunt părinţii, vor să facă totul pentru copiii lor pentru a-i ocroti.  
- Nu ştiu cum este, încă nu sunt părinte, dar intuiesc ce ai vrut să-mi spui. Văd şi cât de grijulie se uită mama Gloria spre noi. S-o fi speriat că i-am obosit copila. S-ar putea să mă certe când vom reveni la masă, continuă el cu oarecare ironie în glas.  
- Cine poate şti de ce oare este ea mai speriată? răspunse fata privindu-l întrebătoare şi enigmatic, sugerând că ar fi mai multe motive care ar fi putut să o facă atât de "speriată" pe mama Gloria, nu neapărat grijile legate de persoana sau castitatea sa.  
Această remarcă nu-i scăpă lui Ştefan care înţelese că între cele două femei nu sunt numai gânduri frumoase. Fiecare căuta pentru sine ce-i mai plăcut. Dacă tânăra şi-a propus să-l cucerească, înseamnă că nu-şi doreşte o rivală, mai ales în mama sa vitregă. Era conştientă ce diferenţe sunt între ele şi care ar fi atuurile fiecăreia de a şi-l adjudeca.  
Pe Ştefan îl amuzau aceste două femei. Deocamdată nu simţea o atracţie deosebită sau ceva special pentru vreuna. De când au sosit în hotel a sesizat imediat că amândouă i-au pus “gând rău”, că doreau să-l cucerească într-un fel sau altul, dar încă nu înţelegea care ar fi fost scopul acestei dispute. Le lăsă să-şi pună la bătaie întregul arsenal al seducţiei feminine. Va vedea la urmă care va fi câştigătoarea, dacă va exista vreuna. Oare el să fie trofeul pentru care se luptau cele două femei? De ce? Dacă o înţelegea pe cea mică, nu acelaşi lucru se întâmpla cu cea mare. Ce-o mâna spre distrugerea căsniciei? Spera să nu se afle vreodată despre aventura lor? Mică şansă cu un asemenea martor în preajmă.  
Îşi reaminti de prima întâlnire cu Gloria din Poiana Braşov. Când erau împreună, i-a urmărit privirile, gesturile, mimica feţei, atât în restaurant cât mai ales în Jeep, pe drumul spre Braşov, când privindu-l cum conduce, îşi plimba involuntar mâinile printre pulpele picioarelor. Era conştient de faptul că dorea să se facă plăcută, că vrea să cocheteze, aşa cum acum era conştient de faptul că ea se găsea într-o mare derută. Nu ştia ce să facă: să-şi dea frâu liber chemărilor libertine de femeie încă tânără, pe un teren minat, sau să fie prudentă şi să renunţe, ştiind că are un rival care-i poate deconspira intenţiile! Şi pentru el exista o dilemă. Nu se hotăra căreia dintre ele să-i acorde o atenţie mai deosebită? Pe care să o încurajeze şi să o provoace mai întâi, pe fiica la care a descoperit cu surprindere în această seară că-i deschide larg uşa spre inima sa, sau spre mamă care-i putea oferi savoarea unor momente excepţionale în compania unei femei experimentate, plină de senzualitate şi de pasiune.  
Întotdeauna prefera să aibă relaţii amoroase cu femeile măritate, sau cu ceva experienţă în domeniu, pentru că o femeie măritată în braţele unui amant îţi dăruieşte toată pasiunea ce-o mistuie, îşi refulează toate frustrările din timpul căsniciei. Experimentează tot ce nu-şi poate permite în braţele soţului. Este o fiară dezlănţuită în timpul actului sexual. La asta s-ar aştepta şi din partea Gloriei.  
- “Fiica nu are experienţa mamei, dar nu are nici ce risca, gândea Ştefan. Este viaţa ei şi poate să facă tot ce-şi doreşte cu ea. Este ca un pescăruş în zbor, liber să-şi aleagă direcţia unde să se îndrepte şi unde să poposească. Nu trebuie să pună în cumpănă ce are de câştigat sau de pierdut într-o aventură cu un bărbat ca mine pe care se pare că-l doreşte în această seară”.  
“Gloria este căsătorită, are de apărat prestigiul unei căsnicii şi al unui soţ care desigur că o iubeşte. Ce poate s-o determine să calce "strâmb"? Doar plăcerea unei aventuri, sau faptul că nu totul este ca o mare liniştită aşa cum trebuie să fie viaţa unui cuplu construit pe încredere, armonie şi iubire?”  
“Să se simtă oare mai puţin iubită de soţul care-şi divinizează fiica după cum spune şi, să fie geloasă pe aceasta că seamănă din ce în ce tot mai mult cu fosta lui soţie, amintindu-i mereu de ea? Doreşte astfel să se răzbune pe el? Sau să fie speriată simţind că fata se îndrăgosteşte de un bărbat care-i place şi ei?”  
 
Referinţă Bibliografică:
ZBORUL SPRE STELE - ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 / Stan Virgil : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2331, Anul VII, 19 mai 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stan Virgil
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!