CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Comemorari >  





ETERNUL EMINESCU - 130 de ani de la trecerea în eternitate

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ETERNUL EMINESCU - 130 de ani de la trecerea în etenitate  
(15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889)  
 
Poeme de Maria Filipoiu dedicate poetului național Mihai Eminescu și cuprinse în „Antologie de creație literară A.S.P.R.A - LIRIC ZBOR DE PRIMĂVARĂ”, coordonator și editor Petre Rău.  
ISBN 978-606-012-064-3  
821.135.1 / Editura InfoRapArt - 2019  
 
PREFATĂ - evaluare autor Maria Filipoiu  
 
Hotărât lucru, Maria Filipoiu știe foarte bine să facă surprize dintre cele mai plăcute.  
Dacă într-o ediție anterioară am întâlnit-o pe poetă cu un grupaj de sonete dedicate toamnei, de data aceasta ne oferă un grupaj la fel de liric și de plăcut, de sonete și rondeluri dedicate - cui credeți? - lui Eminescu!  
Abilă și ingenioasă, cu o bogată fantezie creatoare, Maria Filipoiu, în ciuda riscurilor și dificultățior de a integra propriile versuri, chiar versuri eminesciene, își duce truda până la capăt și nu o face în zadar, dimpotrivă, o declar reușită:  
„De-aș avea…” o „Floare-albastră”, / Aș iubi „Gândind la tine”, / Cum fredonai la fereastră / „Cântec vechi” prin nopți senine (Năzuință - rondel eminescian)  
„Membrii Comisiei ASPRA și cei care au lucrat şi sprijinit acest proiect vă felicită pentru prezența dvs. ca autor prestigios în acest volum și sperăm să vă bucuraţi, acum și pe viitor, de rodul acestei colaborări!”  
 
„Liric zbor de primăvară” (prefață) - antologie de creație literară / A.S.P.R.A  
(Asociația Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice)  
Editura InfoRapArt, 2019 (22.04.2019)  
 
 
 
NOAPTEA ÎN CARE VISELE NU PIER  
(sonet eminescian)  
 
„De-or trece anii”, când vei îmbătrâni,  
„Lasă-ți lumea ta uitată” în trecut,  
Să ne amintim cum ne-am cunoscut.  
Cu „Dorința” în piept, iarăși să revii.  
 
Păstrează sărutul în sufletul mut  
Că „Sunt ani la mijloc” și nu vei mai ști  
Gustul „Atât de dulce…” ca al mierii,  
Din buzele ce le savurai demult.  
 
„Vorbește-ncet”, precum „Făt-frumos din tei”,  
Ce-i „Înger de pază” ca „Stele-n cer”,  
Să-ți fiu „Venin și farmec…” de mă mai vrei.  
 
„Iubind în taină”, vei așterne mister  
Peste „Singurătate” de pe alei,  
„Din noaptea…” în care visele nu pier.  
 
 
 
STEAUA SINGURĂTĂȚII  
(sonet Eminului)  
 
Adorat Luceafăr al Poeziei,  
Te-ai născut dintr-o cerească sentință,  
Cu sufletu-n altar de suferință,  
Darul Domnului să fii României.  
 
Breslei ai fost poet de referință,  
Crescut ca bradul pe ogorul gliei.  
Ai rupt canoanele zădărniciei,  
Istoriei scriindu-i biruință.  
 
În vatra țării răsună renume  
Scris pe papirusul Eternității,  
De neamul tău să știe-ntreaga lume.  
 
Din stihuri lăsate posterității  
Se aud glasuri ce-ți caută urme  
Pe raze din „Steaua Singurătății.”  
 
 
 
NĂZUINȚĂ  
(rondel eminescian)  
 
„De-aș avea…” o „Floare-albastră”,  
Aș iubi „Gândind la tine”,  
Cum fredonai la fereastră  
„Cântec vechi” prin nopți senine.  
 
Ai primi iubirea-mi castă  
Și lirismul în „Terține”,  
„De-aș avea…” o „Floare-albastră”,  
Aș iubi „Gândind la tine”.  
 
Aș pluti ca o măiastră  
„Peste vârfuri” și coline…  
Iar cu inima sihastră  
Te cuprind, când „Noaptea…” vine,  
 
„De-aș avea…” o „Floare-albastră”.  
 
 
 
NAȘTEREA LUCEAFĂRULUI  
(rondel sorții de geniu)  
 
Din galaxie ai coborât  
Pe ger cumplit, în plină iarnă,  
Să se întrupeze pe Pământ,  
Un astru iubind pământeană.  
 
Binecuvântat de Duhul Sfânt,  
Cu sufletul fără prihană,  
Din galaxie ai coborât  
Pe ger cumplit, în plină iarnă.  
 
Ți-ai pus raze dalbe în cuvânt,  
De-a fi spirituală hrană.  
Iar sfinții, cu-al cerului veșmânt,  
Veșnicia prin vremi să-ți cearnă,  
 
Din galaxie ai coborât.  
 
 
 
LUCEAFĂRUL TAINIC RĂSARE  
(rondel eminescian)  
 
„Din valurile vremii…” răsare  
„Luceafărul” tainic, trist și rece.  
Peste codrii așternând visare,  
„Pe lângă plopii fără soț…” trece.  
 
Vrând să-și scalde raze în izvoare,  
De „Singurătate” nepereche,  
„Din valurile vremii…” răsare  
„Luceafărul” tainic, trist și rece.  
 
Pe „Lacul” cu nuferi în cuibare,  
Alături de „Înger blând…” petrece  
Până în zori, când în cer dispare.  
Dar Poeziei să-i fie rege,  
 
„Din valurile vremii…” răsare.  
 
 
 
DE CE, DOAMNE, NU M-AI ASCULTAT?  
(rondel poetului Mihai Eminescu)  
 
De ce, Doamne, nu m-ai ascultat,  
Când Te rugam cu suflet aprins  
De dor, și-n astru mi-ai transformat?  
Căci nu pot să mă trezesc din vis.  
 
De un veac Te întreb, ne-ncetat,  
Ca martir de fanatici ucis:  
De ce, Doamne, nu m-ai ascultat,  
Când Te rugam cu suflet aprins?  
 
De veșnicie când m-ai legat,  
Cu duhul de pământeni desprins  
Și de poeme înamorat,  
De-a fi semizeu în Paradis,  
 
De ce, Doamne, nu m-ai ascultat?  
 
 
 
ASTRUL NOPȚILOR TRESARE  
(rondel Luceafărului)  
 
Dintr-o lume de himere  
Luceafărul trist răsare;  
Pe Pământ cernând mistere,  
Apune cu resemnare.  
 
Sentimente efemere  
Încălzind la felinare,  
Dintr-o lume de himere  
Luceafărul trist răsare.  
 
Peste-a pădurii tăcere  
Așterne raze-n fuioare.  
De-a codrului „Revedere”,  
Astrul nopților tresare  
 
Dintr-o lume de himere.  
 
 
 
VISUL GÂNDULUI MEU  
(rondel geniului eminescian)  
 
Gându-mi adesea visează  
Prin iarna vieții, an de an,  
La geniul ce traversează  
Din veșnicie un troian.  
 
Să-i îmbrățișez o rază  
Luceafărului curtezan,  
Gându-mi adesea visează  
Prin iarna vieții, an de an.  
 
Dar când viața-i la amiază,  
Stând pe al dorului tăpșan,  
Iubirea în piept vibrează...  
Sufletului de-a-i fi alean,  
 
Gându-mi adesea visează.  
 
 
CA UN PRIBEAG NECUNOSCUT  
(rondel eminescian)  
 
„Pe aceeași ulicioară…”  
„Iubind în taină…” ai trecut,  
După „Floare-albastră”, rară,  
Ca un pribeag necunoscut.  
 
Și ca vis de primăvară  
Într-o iubire de-nceput,  
„Pe aceeași ulicioară…”  
„Iubind în taină…” ai trecut.  
 
Te-ai îngălbenit ca ceară  
Și-n luceafăr te-ai prefăcut,  
Să duci doru-n orice seară,  
Din al cerului așternut,  
 
„Pe aceeași ulicioară…”  
 
 
 
ÎNTRUPAREA CUVÂNTULUI  
(sonet cuvântului demiurgic)  
 
Apune soare și răsare amurg,  
De iubire să te adun sub pleoape,  
Când Luna și stele coboară-n ape,  
Iar sufletu-mi arde pe-al dragostei rug.  
 
Întind privirea, să te-aduc aproape,  
Dar cad pe gânduri, ce spre vis real fug  
Să se-ntrupeze în cuvântul demiurg,  
Cu idee ce-n suflet nu încape.  
 
Alunec pe-o rază de gând luminos,  
Ce mă duce pe calea veșniciei,  
Prin toamna vieții cu sufletul mănos.  
 
Din aura gândului răsar scântei,  
Ca să-mi lumineze drumul glorios  
Cu popas în Cetatea Poeziei.  
 
Maria FILIPOIU  
Referinţă Bibliografică:
ETERNUL EMINESCU - 130 de ani de la trecerea în eternitate / Maria Filipoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3088, Anul IX, 15 iunie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maria Filipoiu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!