CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Fictiune >  





Parfum de tei
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Parfum de tei 
  
Gabriela Mimi Boroianu 
  
17.09.2017 
  
Teiul își scutura miresmele peste orașul liniștit. Primăvara capricioasă dăduse din coate și-i furase verii primele săptămâni. Fugise, totuși, speriată de clinchetul clopoțelului ce vestea sfărșitul anului școlar. 
  
Vara își intra în drepturi. 
  
Obosită după o zi de muncă, am intrat în casă anticipând momentul relaxării. După un duș rapid așezată în fotoliul din terasă, cu un pahar de suc rece, savuram liniștea întreruptă doar de cântecul păsărilor ce cuibăreau în sălciile de pe malul apei. Îmi lăsam privirea să alunece pe valurile unduitoare ale Dunării până hăt-departe, respirând cu nesaț aerul parfumat iar briza serii îmi purta gândurile într-un alt timp, într-un alt sfârșit de an, atunci când sufletul meu trecea granița dintre copilărie și adolescență. 
  
De când mă știu am locuit în acest cartier mărginaș, liniștea lui îl rupea de realitate făcându-l să pară un colț de rai... În fiecare primavară casele erau văruite, gardurile, bordurile, chiar și pomii ce vegheau tăcuți la bunul mers al vieții. Pe marginea trotuarelor erau ronduri cu flori și gospodinele se întreceau care să aibă cele mai frumoase și mai arătoase grădinuțe. O adevărată explozie de frumusețe! Bunătatea oamenilor care îl locuiau ne facea pe noi copiii, să ne simțim ca într-o familie. Bătrânii ieșeau seara la porți și ne supravegheau joaca, și fiecare din ei, cu poveștile, cu sfaturile lor, ne era ca un bunic pe care îl iubeam și-l respectam. Apropierea de Dunăre, de întinderea de verde a poieniței ce însoțea malul apei, dorința și nevoia de a avea, hărnicia oamenilor ce îl locuiau transformau universul cartierului nostru într-un mini sătuc. Dimineața devreme te trezea cântatul cocoșilor și lătratul câinilor ce își cereau porția de hrană. 
  
În primăvara aceea ne procopsisem un nou vecin spre bucuria noastră a copiilor. Mic de statură, cu hainele ponosite mirosind mereu a bălegar, cu mâinile noduroase și aspre, avea totuși o bunătate nesfârșită în ochii mici ascunși sub pleoapele îmbătrânite și greutatea sprâncenelor stufoase. Dar ce-l făcea cu adevărat iubit de noi, copiii, era armăsarul pintenat cu care își făcea treaba. 
  
Breazu... 
  
Alb-cenușiu stropit cu negru, a cărui coadă ajungea până jos, la pământ. Era un armasar mare, cu botul moale și o săgeată neagră i se pierdea sub smocul de păr alb ce-i cădea pe ochi, cu o coamă bogată, ce-i flutura în vânt atunci când alerga. 
  
Un exemplar spendid! 
  
Își ținea capul sus cu noblețe, și avea un fel de a păși de simțeai că e sub demnitatea lui să-l înhami la căruță dar atât de blând! 
  
Prima dată m-am apropiat cu teamă de el dar sub îndrumarea bătrânului ne-am împrietenit. Eram atât de fericită când își lăsa capul în jos, pe umărul meu ca să-i pot înconjura gâtul cu brațele... 
  
Când auzeam căruța oprind în fața porți, furam mere de-acasă și, trecând strada, îl rugam pe vecinul să mă lase să-l perii eu doar pentru bucuria de a-l hrăni din palmă. 
  
Îl păștea pe malul Dunării. Deși poarta de la curtea din spate dădea spre poieniță, ca să ajungă efectiv la ea trebuiau să treacă peste un șanț apoi peste calea ferată, terenul fiind accidentat. Cu toate că bătrânul făcuse un podeț de lemn destul de lat pe care ar fi putut trece de voie și om și cal prefera totuși să coboare prin capul străzii, pe poteca ce ducea către Gara Mică. Poate era și un motiv de mândrie să îl plimbe de căpăstru prin față vecinilor... 
  
Doamne, cu câtă nerăbdare îi așteptam seara întoarcerea... Ascundeam în buzunar o bucățică de zahăr candel, un măr sau un morcov și , ne apropiam capul străzii, în joacă, dar pândindu-i venirea. Nea Dragotă râzând, ne urca în spatele lui și străbăteam strada călare. 
  
Ce fericire... A fost cea mai frumoasă vară! 
  
Apoi au început ploile toamnei... Și o dată cu ele a venit și ziua aceia nefastă.... Un cuțit îmi înțeapă inima și acum după atâția ani când îmi amintesc. Îl dusese la păscut pe malul apei, așa cum făcea în fiecare zi. Ploile revigoraseră poenița. Verdele crud al ierbii te ademenea și mirosul de pământ reavăn îți umplea nările amestecându-se cu mirosul inconfundabil al Dunării. Pescărușii roteau deasupra apei într-un dans elegant plonjând din când în când ca o săgeată slobozită din arc. Coborâsem în poeniță să adun volbură pentru iepuri (în anul acela aveam vreo patruzeci) umplusem sacul și m-am oprit să adun mure din rugii ce creșteau de-alungul căii ferate. Breazul venise lângă mine și mă împungea cu botul. Îi dădeam mure din palmă deși nu știu dacă îi plăceau sau le mânca fiindcă i le dădeam eu. Am început să ne jucăm. Avea sfoara destul de lungă și alergam unul după altul... Eu râdeam, el necheza... Nu știu nici acum din atâta poiană de mare cum a nimerit cu copita tocmai în afurisită aceea de groapă... Am alergat într-un suflet la nea Dragotă bătând cu pumnii în poartă și strigând. Lacrimile se înodau sub barbă iar vocea aproape îmi pierise de cât am strigat. Dar nu era acasă... A venit intr-un final dar pentru Breazu prea târziu... La adus acasă șchiopătând. A doua zi l-a dus la abator. O săptămână am plâns și nu am ieșit din casă. Nu puteam privi spre poarta vecinului fără să-mi amintesc. 
  
Amurgul își trimite umbrele în recunoaștere. Cu muzica dată la maxim, o mașină sparge liniștea ce se lasă grea peste amintirile mele. 
  
Ridic mâna să șterg o lacrimă ce îmi alunecă pe obraz privind spre curtea de peste drum. Totul e schimbat... alt timp, altă familie, alte vremuri. Doar parfumul răscolitor al teilor e același... 
  
Referinţă Bibliografică:
Parfum de tei / Gabriela Mimi Boroianu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2452, Anul VII, 17 septembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Gabriela Mimi Boroianu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!