CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Fictiune >  





PRO MASCĂ
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Pe vremea Stării de Urgenţă şi a restricţiilor orare şi locative privind ieşirea din casă, reacţionam contrar aşteptărilor!  
  
Tărăgănam şi iar... tărăgănam! Mă lăsam greu, ce mai! Din această pricină nu-mi reuşea nimic, dându-mi cu dreptu-n stângu’!  
  
De vineri, de când trecurăm la Starea de Alertă, s-a schimbat reacţia! Mă pripesc în orice misie am de concretizat!  
  
Bunăoară, chiar azi 17 mai, anul Pandemiei, m-am trezit cu noaptea-n cap, zorind spre... Libertate, via Parcul Tităneii, pe care l-am decretat în ascuns Parcul Meu!  
  
Parcurg străzile rămase încă prea largi, prea curate, prea îndestulate în maşini parcate, repede, cât de... repede pot, căci masca îmi e un incovenient pentru respiraţie. Şi, totuşi, o port, pentru mine e un paleativ sine qua non...  
  
Ca să uit de stavila respiratorie, fac ceva causerie cu mine, întâi, despre... mască, ce să fac?!  
  
Şi mă refer întâi la presupunera că românaşii mei vor eluda expresia <<Am rămas mască>> sine die, dacă nu chiar forever, într-atât sunt de sătui şi exasperaţi de apanajul ăsta!  
  
Nici mai copţii la minte şi trup, nici mai fragezii, nici înţepaţii, nici înfumuraţii, nici amărăştenii, nici... nimeni nu vrea să mai audă de vobele astea!  
  
Şi mă tem că... greşesc.  
  
Alter-egoul meu, indignat, îmi replică:  
  
-Nu în armuri sau în măştile totemice gigant s-au acoperit implicaţii pe câmpul de luptă ori în timpul povestitului şi al dansului primitiv?! Şi cum le-au tolerat?  
  
-Mda! îi răspund întâi laconic, azvârlindu-mi cătarea spre teatrul antic.  
  
Apoi acţionez pro cestiune, scoţând din amintire că măştile indicau ce personaj -bărbat ori femeie - vorbea corului antic, acel distins ansamblu acceptând exclusiv bărbaţi şi băieţi ca interpreţi.  
  
-Vezi, vezi?! mi se animează sinea, oamenii zilei, pesemne, să fi uitat, par exemple, de Carnevale di Venezia, desfăşurat de-a lungul secolelor, scoţând la vedere, din an în an, tot mai extravagante născociri ale drapării faciale?!  
  
-Că bine zici! îi admit sugestia, grăbindu-mă să-o completez c-un argument duios, reamintirea balurilor mascate, trăite personal, măcar în copilărie sau văzute prin filme...  
  
-Dar moda adoptată şi la noi, de Halloween?! Nu presupune măşti... costume de neaşteptat şi îmbucurătoare?! mă susţine partenerul meu de conversaţie  
  
Iau o pauză. Nu mai sonorizez nimic. Am intrat în parc. Văd că pe alei e mare circulaţie. Mă jenez să vorbesc tare... Am la mine mobilul, dar îmi displace să mă dau parleur radio/ radio speaker… atrăgând atenţia.  
  
Şi mintea-mi zboară la obrăzarul lui Zorro, atât de îndrăgit de cinefili, poate şi pentru c-a fost purtat de-actori încântători la vedere!  
  
La moment, deşi soarele a năvălit peste aleea străbătută, mă surprind căutându-mi masca?! E la loc, dar culmea, nu-mi mai obstrucţionează circulaţia respiratorie!  
  
Zâmbesc deductiv, conştientizând că tentativa periplului meu cu masca prin timp a fost benefică.  
  
Mă simt mult mai bine! Acum... mărşăluiesc! Respiraţia?! De voie! Mă integrez în peisaj!  
  
De pe-o bancă, mă simt indicată cu degetul de-o copilă. Dă să râdă. Realizez c-o amuză înfăţişarea mea mascată şi-mi place.  
  
Cu subconştientul uşurat, vreau să-mi cobor masca şi s-o încânt cu figura mea bonomă, numai că picinelul ei mă latră disperat, oprindu-mi la timp tentaţia înstrăinării măştii, care, să vezi, m-a salvat de strănutul larg şi cu trimitere de stropi lansat în trecerea pe lângă mine de-un găman fără autocontrol...  
  
Mă felicit pentru c-am purtat masca! Am împuşcat doi urechiaţi! Am respins emisia de stropi a ghiorlanului şi-am amuzat fetiţa!  
  
Şi, de-aci, iau legătura cu vremurile copilăriei cu purtătorii măştilor din arena circului care-mi stârneau curiozitatea şi-amuzamentul. Costumaţia şi masca mi-i recomandau şi cu aceste amprente regizorale pe retină adormeam în seara dedicată unui regal de circ, nu?!  
  
Epuizând timpul alocat plimbării prin Parcul Meu, ies în bulevard.  
  
Aici paradisul e uitat. Zoriţi deşi pe trotuare, maşini grăbite şi zvâcnite pe carosabil, răstiri claxonate... totuşi spaţialitate...  
  
Cum am darul să mă acomodez rapid, accept situaţia, conştientizând exclusiv ceea ce-mi prieşte din lumea străzii.  
  
*  
  
-Bună, Ela! m-aud strigată copilăreşte în plină stradă.  
  
E Nela, vară-mea din Dobroieşti! Vorba vine, din Dobroieşti... Tot din Bucureşti, dintr-o zonă metropolitană... cum zic autorităţile.  
  
În fine, ce-mi pasă mie dacă ea se fâţâie în voie pe ici, pe colo?! Doar suntem în miniculoarul dintre Starea de Urgenţă şi Starea de Alertă...  
  
E deja duminică, 17 mai, anul de graţie, pardon, de Pandemie, 2020 şi, gata! N-are ce-i face nimeni, chiar nici Poliţia, căci n-au fost publicate încă în Monitorul Oficial noile restricţii.  
  
Mă prefac, vizibil şi voit stângace, ca să-ntârzii emoţia revederii. Nu de şaizeci de zile nu ne-am văzut, ci... de ani.  
  
Sunt mai vârstnică decât ea, dar mai norocoasă, căci îmi port deceniile cu râvnă şi responsabilitate. N-am făcut nici un compromis! M-am mulţumit doar cu strictul necesar fără sacrificii peste măsură... pe când Nela s-a străduit prea-prea! Și e marcată bine fizic...  
  
Atentă la câştigul pecuniar, a falimentat şi marital... Zevzecul ei, fără conştiinţă şi sentimente, n-a oprit-o din efortul ei nimicitor. Când i-a venit, a plecat... trădând-o! De-atunci, Nela a lichidat firma şi casa din Bucureşti, retirându-se la sat şi-n anonimat. N-a pastrat nici legătura cu neamurile.  
  
Amintindu-mi asta, îmi dau lacrimi precum şuvoiul unui burlan de la o streaşină desuetă...  
  
-Salut, Nela! mă-nvrednicesc, în sfârşit, dar nu mă grăbesc s-o îmbrăţişez...  
  
Nu pandemia şi distanţarea socială impusă de moment mă determină la reţinere, ci anii de când nu ne-am văzut...  
  
Şi iar arunc sub mască lacrimalul torent.  
  
E bună la ceva masca?! mă exprim sotto voce încă o dată convinsă.  
  
Verişoara mă citeşte sau lăcrimarea-mi a pătruns obrăzarul ăsta de doi bani?! mărunţesc eu vinovaţii. Chestia este că, aparent nelegat de ceva, îmi spune:  
  
-Azi mi-a venit ideea! N-am iertat nici un poliţist şi, doar, m-am intersectat cu o duzină pân-aci în parcare!  
  
-Dar ce-ai săvârşit? glumesc eu retoric, intuind la fix răspunsul aşteptat.  
  
-Mi-am scos... limba! Ast-am făcut! Şi se porneşte pe-un râs de inocentă bucurie.  
  
-E bine când porţi mască! o asigur eu. După ’mneaei poţi avea reacţiile faciale dorite! Și mă pornesc pe hohotit ensemble cu vară-mea...  
  
Referinţă Bibliografică:
PRO MASCĂ / Angela Dina : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3425, Anul X, 17 mai 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Angela Dina
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!