Cu romanul „La braţ cu Andromeda” (Editura Napoca-Nova, Cluj-Napoca, 2016, autorul, scriitor complex, ne proiectează de această dată „între realitate şi poveste” oferindu-ne o mostră a procesului de creaţie în sine. Fascinat de personalitatea eroului, scriitorul Gib. Mihăescu cu al cărui spirit se intersectează încă din adolescenţă, autorul încearcă să-i reconstituie destinul artistic structurat pe o biografie reală încununată de imaginaţia şi sensibilitatea artistică a autorului care plonjează în psihologie, fantastic şi fabulos. Roman biografic şi de creaţie, cartea are o inestimabilă valoare documentară prin reconstituirea spaţiului larg social şi cultural în care se mişcă eroul într-un moment istoric semnificativ şi anume acela al formării României moderne.
Autorul romanului, Al. Florin Ţene are prilejul fericit de a realiza în contextul general tabloul geografic şi socio-cultural al ţinutului natal, Drăgăşanii şi împrejurimile identificat în amănunţime şi străluminat cu bucuria trăirii directe a fiecărei evocări. de aceea adesea paginile dau senzaţia suprapunerii şi interferării sufleteşti a autorului cu destinul eroului care-i dă prilejul să proiecteze geografia reală in dimensiunea mirifică a tradiţiei prin istoria dramatică a timpului concret, spre spaţiul spiritual al proiecţiei cosmice.
Structurată în două părţi, cartea urmăreşte etapele devenirii scriitorului Gib Mihăiescu prin acumulări semnificative: odată cu intrarea în sec. 20, şansa răsfoirii dicţionarului Larusse, vasta bibliotecă a tatălui, avocat coborâtor din neamul Buzeştilor, reputaţia Drăgăşanilor pentru vinurile expuse la Bordeaux, învăţământul ampretat de tradiţia Liceului Carol I, din Craiova etc., dau eroului o deschidere fastă. Procesul de modernizare a societăţii se simte în pulsul vieţii târgurilor din preajma Craiovei, a vechii cetăţi domneşti Râmnicu-Vâlcea, a satelor din împrejurimi care, purtau pecetea mulţimii de încercări prin care le-a trecut istoria.
Autorul actualizează evenimente, oameni, aşezări, edificii, realizând cu acest prilej adevărate pagini monografice încălzite de trăirea afectivă a celui ce se simte vlăstar al acestui ţinut. Eroul cărţii, scriitorul de mai târziu, Gib Mihăiescu are prilejul să cunoască aceste locuri prin ciudata odisee a anilor de liceu ce-l poartă prin oraşele Craiova şi Râmnicu-Vâlcea, cu împrejurimile lor. În această perioadă trăieşte şi prima experienţă a iubirii adolescenţei, a primei iubiri care, în spiritul romantic al viitorului scriitor va atinge dimensiunea imaginii absolutului. Acea „Fata morgană” întrupată în fiinţa fermecătoare a unei „adolescente, Luminaţa” care în visul artistului devine steaua lui călăuzitoare, asociată constelaţiei „Andromeda”.
Dacă înclinaţia spre cunoaştere, pasiunea pentru lectură, predilecţia pentru reverii bizare, pentru idei şi lucruri excentrice, gânduri şi fantezii se încheagă în dorinţa de a deveni scriitor, emoţia iubirii adolescentine îi hrăneşte visul iubirii unice şi veşnice.
Aceste două mari pasiuni vor fi mobilul existenţei scriitorului, care în creaţiile sale le caută, le cercetează, le adânceşte în veritabile analize psihologice, în divagări prin zone obscure ale subconştientului. Intrând în psihologia abisală adesea sub influenţa lecturilor, a informaţiei bogate, în vogă în acea perioadă, precum şi prin bagajul de tradiţie la care a avut acces încă din copilărie, nuvelistica sa, precum şi romanele, vor valorifica farmecul şi misterul fabulosului, al fantasticului, al abisalului făcând saltul spre literatura existenţialistă.
În cartea lui Al. Fl. Ţene profilul scriitoricesc al eroului ne oferă prilejul să cunoaştem odată cu propria-i experienţă, atmosfera Bucureştiului cu boema literară a vremii, evenimentele, cele cotidiene, precum şi mişcările sociale şi culturale, viaţa presei, a publicaţiilor devenite azi istorie, dar palpitând de prospeţime în paginile cărţii.
Experienţa Primului Război Mondial pe care eroul o trăieşte, direct ca şi combatant, atmosfera pregătitoare a intrării României în război, cu situaţia românilor din interiorul arcului carpatic, cu starea spirituală a susţinătorilor Unirii cu ţara mamă, spiritul de sacrificiu al combatanţilor, salvarea umanului, chiar şi în condiţiile conflictului impus dinafară; toate acestea vor constitui aspecte oglindite mai târziu în nuvelele şi romanele sale. Toate vor deveni prilej de meditaţie, de analiză, de observaţie a psihologiei umane sub impactul unor realităţi limită.
Cartea consemnează astfel momentele şi împrejurările care i-au inspirat autorului fiecare dintre nuvele şi romane, eroii fiind adesea identificaţi printre cunoştinţele scriitorului într-o ingenioasă ţesătură de real şi ficţiune, cu un convingător aer de autenticitate. Personalităţi ale boemei literare bucureştene sunt surprinse în gesturi, replici sau atitudini definitorii, scoşi din paginile istoriei literare şi prezentaţi curiozităţii cititorului, parcă aievea. De asemenea pagini de istorie literară adesea, seci prin conţinutul lor strict informativ, precum viaţa publicaţiilor dobândesc aura momentului, respiraţia realului, fluxul a ceea ce însemna informaţia vremii.
Experienţa de publicist a scriitorului Al. Fl. Ţene se resimte prin perspectiva ochiului format să depisteze amănuntul semnificativ din multitudinea faptelor realului, şi să înlănţuie evenimentele în cauzalitatea devenirii lor. Coloşi precum G. Călinescu, T. Vianu, Sadoveanu, Arghezi, prietenii precum Cezar Petrescu, Radu Gir, Crevedia, scriitorii prinşi în degringolada momentului precum Z. Stancu, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza etc. realizează tabloul palpabil al celei mai frământate şi prolifice perioade culturale a României moderne.
Toate aceste detalii care alcătuiesc fundalul socio-istoric şi cultural pe care se profilează profilul unuia dintre scriitorii de avangardă, conferă cărţii o bogată valoare documentară. Din perspectiva artistică a construcţiei romanului de faţă, asistăm la o experienţă aparte a îmbinării tehnicilor narative depăşind încorsetarea în anumite criterii şi conferind textului imaginea veridicităţii, a realului. Naraţiunea simplă, impregnată pe alocuri cu descrieri pline de farmec a vreunui colţ de natură sau înviorată prin vreun dialog firesc, familiar, se întregeşte prin prezenţa documentului, a confesiunii, a argumentului istoric, arheologic, artistic etc.
Proiecţia realului în metaforă, duce adesea la transcenderea spre vis, spre absolut dintr-o simplă percepţie a realului: „În această vreme, când roţile trenului împărţeau timpul în clipe sacadate, gândul lui Gib contura portretul Luminiţei. Era un tablou imaginar pe care şi-l picta în memorie. Era o frumuseţe ce ţinea de a patra dimensiune... avea ceva inefabil” (p. 179). Tablouri de natură estompează sau amplifică o stare sufletească trădând firea lirică a autorului. Iată primăvara în momentul demobilizării „Primăvara în Moldova a venit mai târziu. Trecuseră Babele de la începutul lui martie 1918 cu frigul lor şi ninsori parcă cernute printr-o sită nevăzută” (p. 143), ori: „timpul trecea ca un râu de câmpie, lâncezând prin bălţi”. Câte-o evadare din cotidian ne face cunoştinţă cu poezia vremii precum romanţele lui Artur Enăchescu: „Rita”, „Cruce sfântă părăsită” etc. sau ne oferă prilejul ascultării unor judecăţi de valoare aparţinând marilor scriitori: „D-zeu este autorul sufletului şi logica este anatomia gândirii” Sadoveanu.
Oricum, portretul scriitorului Gib Mihăiescu apare complex şi sub aerul de superficialitate, de neangajare se descoperă o adâncă efervescenţă a nevoii de analiză, de interceptare de descoperire prin mijlocirea imaginarului. De aceea atitudinea nonconformistă a adolescentului trădează nevoia de libertate spirituală, pe care încearcă să o obţină peste toate constrângerile, convenţiile. Căldura, participarea cu care este construit profilul scriitorului Gib Mihăiescu spune ceva despre o identificare a autorului cu eroul, în aspiraţia spre libertate a cugetului, în evaziunea lirică, în zborul spre mister spre vis, de care avem nevoie pentru a putea trăi, precum constată autorul.
---------------------------------
Antonia BODEA
Cluj-Napoca
15 aprilie 2016
