CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Poeme > Meditatie >  





acest timp ca o hydră

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
acest timp ca o hydră  
 

mă înveleşte în mii de chipuri hidoase
gesturi aruncări în durere
aruncări în bucurii aparent mărunte
 
 
mă reconstruiesc clipă de clipă sub aura voinţei
ca o ciupercă după fiecare ploaie care-i mai aduce
aproape de pălărie
câte o frunză uitată de toamnă în zbor
 
 
îi prind un capăt o umbră de chip
preschimb în frumuseţe imaginarul şi realul
lovesc ritmat prezentul cu gândul
inima nu tace oricât doresc liniştea trupului
 
 
până la urmă
nimicul
mă aşterne pe patul necunoaşterii infinite
 
 
ascult timpul ca o hydră
cum îmi aşterne iar şi iar alt chip
altă umbră
pădure de capete devin
într-o scenografie nicicând terminată
a gesturilor de carton pe zidurile unei cetăţi
demult dispărute
 
 
privirile înceţoşate ascultă singure
cum orbirea se apropie tainic de ochi
 
 
acest timp ca o hydră
îmbracă zidul alb cu iederă
e frumos
 
 
e frumoasă lenta moarte a porilor
dezveliţi mereu de soare
 
 
cineva rupe iedera din când în când
se aude fâşâitul şi strigătul ei
de dincolo de timp
tunelurile se acoperă cu metafore
par ale vieţii
par ale morţii deopotrivă
par...
 
 
3 octombrie 2018  
 
 
oglinda cu argint înnegrit  
 
îngerul strigă mereu
dintr-un colţ de pâine mucegăită
 
 
îi ascult glasul în clipele grele  
 
cu aripa frântă mă înveleşte
iar eu i-o oblojesc privindu-mă
aproape cu iubire
 
 
un vers sau mai multe versuri se nasc
între floarea de mucegai
şi gura flămândă a ultimului chip
privit în oglinda care
în argintul aşternut de meşterul orb pe spatele ei
a prins a se înnegri
acolo cred că s-a ascuns cuminte copilăria
 
 
tata iubeşte şi acum oglinda pentru că
din cer
îmi trimite câte o picătură de viaţă
merg înainte prin petele negre
din argintul oglinzii de acasă
 
 
luminează holul casei şi acum
de câte ori soarele răsare şi se strecoară
prin geamul bucătăriei mamei
 
 
îngerul râde
din colţul de pâine mucegăită
bate blând din aripi şi pleacă
odată cu glasul tatălui
după un scurt sărut în cruce
pe chipul obosit al femeii copil
 
 
 
Să mă scuzaţi că exist, dar nu m-am născut că am vrut. Eram în marele plan al Lui şi, din greşeală, am găsit drumul spre ieşirea din matcă. Nu ştiam ce mă aşteaptă.
Mă scuzaţi că exist.
Aşa le-aş spune unor oameni la care ţin mult şi care, uneori, scapă vorbe grele, auzit, sau neauzit, mai mult simţit din privirile lor.
Mă iertaţi că exist, oameni buni şi răi deopotrivă. Am ocupat complet un spaţiu pe care l-am golit şi-l golesc în continuare. Vin adeseori în acel spaţiu pentru că voi, oameni buni, nu ştiţi câtă nevoie au cei de acolo de îngrijire şi de iubire, de o vorbă bună, de ajutor,de mult ajutor.
Aveţi răbdare. Cu o plecare suntem toţi datori, doar că plecăm de mai multe ori. Sau poate ne retragem doar pas cu pas, pas târşit, sau grăbit...
 
 
 
aş fi plecat demult dacă ei nu existau  
 
 
aş fi plecat
aş fi plecat demult dacă ei nu existau
 
 
aş fi mers până la capătul pământului
să-i cuprind năucă frumuseţea
 
 
am plecat odată şi m-am întors
am mai plecat odată şi m-am întors
am plecat şi a treia oară şi m-am întors
 
 
nu ştiu cât a durat triumful meu
ştiu că mama a râs bucuroasă
că respir şi îi vorbesc iar
tata nu a ştiut decât târziu
şi a plâns
 
 
oricum  
 
totul devine coşmar
după ce te întorci dintre cerul
şi iarba aceea
ca o mare pustie de verde
 
 
aerul sau ceea ce este acolo
taie gândul
îl împătureşte şi ţi-l aşterne cuminte
în traista întoarcerii
 
 
cu sandale de viaţă revii
aproape alt om
 
 
un om care-şi pleacă fruntea
celorlalţi oameni
rămaşi umbre sau cruci
multiple cruci aşternute haotic
sub paşii tăi
 
 
pe fiecare îl mângâi cu tălpile
şi te simţi un mic dumnezeu
micul dumnezeu sau micul prinţ
fără formă
fără muchiile ascuţite
ale firii
 
 
păstrezi mult din tine
păstrezi conturul aproape gol
în care se aştern alte şi alte umbre
ale durerii şi bucuriilor trăite şi netrăite
 
 
visezi mereu acel salt acea plutire
deasupra unui câmp plin cu iarbă
ca o mare pustie de verbe
sau
oceanul neînscris nici unei hărţi lizibile
 
 
aş fi plecat
aş fi plecat demult dacă ei nu existau
 
 
4 octombrie 2018  
 
 
alerg printr-o casă tubulară  
 
tu eşti piatra din gândul meu, râule
eu sunt mişcarea din tine
şi fărâma de nisip din drumurile tale nebătute
un val, două, trei
şi totul reîncepe să curgă prin mine
 
 
visul pleacă mereu
alerg printr-o casă tubulară
fereastra uriaşă se deschide iar
şi sar
şi fug prin anotimpuri
până la gardul înalt
hotarul poate
dintre prezent şi trecut
dintre trecut şi prezentul trecut
 
 
mă rătăcesc
aud glasul mamei
urc gardul
primesc mângâierea
mă trezesc
 
 
6 octombrie 2018  
 
cândva se va termina şi asta  
 
el şi-a adunat calm mâinile
de pe sufletul ei
 
 
şi a plecat  
 
apoi, grăbit,
şi-a împăturit una câte una
privirile
din fiecare literă a romanului ei
 
 
şi a plecat  
 
ea l-a privit îndelung
a cules o literă din părul lui
i-a scuturat hainele
de oasele metaforelor comune
apoi
a continuat să scrie
 
 
a ajuns la corectură
pe banca sau
bancul de peşti
rămas părăsit de el
înainte ca rodul plaselor
tuturor pescarilor prezentului
să rupă ochiurile
 
 
ici colo a căzut nisipul
antrenat de peşti
în fuga lor către liman
câte o amintire
îşi apasă tălpile golite de emoţii
pe tâmplele ei
 
 
cu degetele răsfirate
scutură nisipul
 
 
continuă corectura
romanului
 
 
cândva
se va termina şi asta
 
 
el plecat va rămâne
pentru privirile ei obosite
să-i mai citească monologurile
 
 
după două citate scurte
sau mai lungi
sufletul ei
a fost lăsat întru odihnă
 
 
o candelă a rămas aprinsă
să nu-i fie lui frică
atunci când
din greşeală
va mai poposi în spaţiul îngust
al monologurilor lui infinite
 
 
3 octombrie 2018  
 
 
Referinţă Bibliografică:
acest timp ca o hydră / Anne Marie Bejliu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2836, Anul VIII, 06 octombrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Anne Marie Bejliu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!