CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Poeme > Meditatie >  





Gânduri rânduri la plecarea ta la cele veşnice

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cuvântul este energie şi înţeleg cumva că plasma lui este materializarea...
Nu strica încă o dimensiune prin ale cărei puncte să ne dezvoltăm.
Acea dimensiune să fi cuprins un liant prin care să învăţăm a lăsa ura şi toate cele toxice deoparte, să putem învăţa să păstrăm frumuseţea interioară să o accesăm corect, să o eliberăm din chingi.
Parcă nu mai ajung numai orizontala şi verticala, alb-negru, da şi nu, toate contrastele pământului în care ne agităm ca nebunii crezând că am prins soarele în dinţi, ca apoi tot în pământ să ne întoarcem materie,
 
uitând sufletul suspendat de multe ori între două lumi sau mai multe şi spiritul scoţând cleştii rufelor murdare ale indiferenţei, indolenţei noastre pământene.  
 
I  
 
câţiva ochi prin nisipul unui singur cuvânt
câteva pene colorate
şi ciocul
curgând printre culorile petalelor  
 
păunul cântă
îl aude timpul
nu se opreşte  
 
tic tacul umbrelor îşi continuă hora  
 
II  
 
am aflat
privindu-mi umbra
că viaţa îşi frânge timpanele
apoi oarbă
umblă printre zdrenţele metaforelor
soarelui
căutându-mă  
 
şi eu prin mine umblu
căutând
cerul

III  
 
"numai după plecare
îţi dai seama ce mare-i
adâncul inimii tale..." - Ioan - Mircea Popovici  
 
....şi te scufunzi în el
căutându-te om
cu toate cele bune
şi rele deopotrivă  
 
mai bine ne făcea Dumnezeu
tridimensionali
şi conştienţi de
tridimensionalitatea noastră
nu doar duali
în toate şi în tot  
 
sau poate că aşa suntem
tridimensionali
şi nu putem cuprinde informaţia
cu puţinul volum de creier
folosit  
 
IV  
 
plasma cuvintelor
construieşte prin noi cetăţi  
 
înconjurate de imagini
toate cresc
în palmele metaforelor
ridică umbrele
prin cariatidele nopţii
şi lasă răsăritul
aparent mai aproape
de inimi  
 
undeva
departe de toate frământările
sufletele care pleacă
să răscolească cerul
deschid uşi infinite
printre crucile de apă  
 
apoi, cuminţi
învelesc grădinile cerului
cu ele însele  
 
sapă aerul în care
seminţele gândurilor umane
albesc timpului tâmplele
în primăveri imposibile  
 
plasma cuvintelor construieşte
cărţi veşnic deschise
în care poveştile
se nasc mereu
fără a mai fi închise
cu un punct

V  
 
au luminat drumul
au călcat toate inimile
ne-au ciuntit chipurile
apoi ne-au obligat
să zâmbim  
 
noi am tăcut
ne-am strâns în braţe
am mai aprins o candelă
şi-am tăcut iar  
 
uneori pe cruci
scrie mai mult
decât un nume  
 
tu vezi?
eu văd  
 
VI  
 
calul bate din copite
iar viaţa îmi dă câte o scatoalcă zdravănă zilnic
ca să mă bucur de ea
să privesc mai atent cornul unicornului
în clar de lună  
 
atâta romantism au inventat oamenii
încât
copacii au învăţat să foşnească printre umbre
iubirea
şi
de câte ori pe un om îl prinde melancolia
au grijă
ei
copacii
să-i lase un rod în frunte
să-l trezească
poate lovitura rodului cap
poate aroma lui
poate bunătatea miezului lui  
 
(tare fragili mai suntem în faţa a tot ce există
şi tare ne mai credem mari şi tari
şi distrugem aproape tot Darul Dumnezeiesc
primit)
---------------------
păsările au glasul lor prin care
Domnul ne povesteşte ca un bunic blând şi înţelept
despre zbor
doar era nevoie de tril diferit în povestire
pentru că umbrele de multe ori ne distrag  
 
uneori
ne trezeşte Dumnezeu cu o pasăre pe umăr
strigându-ne pe numele străbun
alteori
ne trezeşte cu un cioc împungându-ne visul  
 
totul e un cântec gingaş până la urmă
care ne povesteşte
despre zbor
prin Harul Domnului
frumuseţea interioară
ca o aripă de înger pasăre - spiritul ni-l deschide
ca pe o floare
în inimă  
 

VII  
 
inima lui bătea într-o scoică
mai târziu
a învăţat să bată
într-un solz de cuvânt  
 
s-a născut  
 
apoi a fost tăcere
un univers de tăcere  
 
un oftat un salut cu cerul
un salut cu tot cerul  
 
lumânările se aprind singure  
 
între prezent şi pretutindeni
un trup
o cruce
un mormânt  
 
altfel de tăcere
altfel

VIII  
 
cu o cruce de pâine în mâini
comand coroana de cuvinte a încercărilor
multe flori albe multe flori galbene
din care
sămânţa porneşte spre cer
ca o rugă neîntâmplată
trăită pur şi simplu
cu inima  
 
IX  
 
peste tot
lumina
şi inima răsăritului de lună
soarele apune uriaş
în noi răsare infinit  
 
pe cer toate stelele -
paznici dezgoliţi de metafore  
 
tu, dormi?
serios întreb:
tu, dormi?  
 
îţi aud glasul  
 
tăcut ai plecat
tăcut vei reveni de câte ori
dorul îşi va ascuţi sunetul  
 
spre cer păsări-inimi pornesc  
 
tăietura pare perfectă
dar unde este zborul  
 
unde este zborul?  
 
zborul, tăcutule...  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Gânduri rânduri la plecarea ta la cele veşnice / Anne Marie Bejliu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2679, Anul VIII, 02 mai 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Anne Marie Bejliu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!