CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Fictiune >  





GEMENII FARMAKIDIS
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Gemenii? Sunt vecinii mei. Locuim în acelaşi bloc. Ei chiar s-au născut aici.  
  
Acum sunt bătrâiori, dar pentru că nu s-au despărţit decât puţin - cât au fost căsătoriţi - nu-şi dau seama că, de, a trecut de muuult vremea copilărelii în doi... şi mai inventează câte-o năstruşnicie, de rămâne omul interzis!  
  
Au survolat uşor despărţirile de soţi şi moartea părinţilor.  
  
Bine, bine! aţi remarca. De ce să-şi pună doliu la mătură după consorţii nepotriviţi şi de ce să jelească la nesfârşit plecarea părinţilor? Nu-i firesc să moară întâi genitorii?!  
  
N-au căzut la pat nici când s-au pensionat... Dimpotrivă, parcă au reîntinerit, nu alta!  
  
Ce-aş putea zice despre dânşii, fără să fiu indiscret, este că, de când au fost procreaţi şi până la jumătate de secol, cât bat anul ăsta pe muchie, au fost destinaţi atipicului! Şi să vedeţi de ce!  
  
*  
  
Petros Farmakidis, tatăl lor, azilant politic, venit din Grecia, s-a şcolit ca medic veterinar aici, unde s-a şi însurat cu Vasilca, o macedoneancă din Dobrogea.  
  
Pentru bună purtare şi capacităţi profesionale, Petros a primit locuinţă în Capitală, oraş închis din anii ’70 şi post la ferma C.C. de la Snagov, iar nevastă-sa a fost numită ca învăţătoare într-o şcoală din Bucureşti fără examen de titularizare. După cum vedeţi, o familie cu... posibilităţi.  
  
Totuşi, gemenii au crescut anevoie. O boală i-a ales din pântecele mamei. Au crescut încet şi puţin, chiar din faza fetală, părându-li-se doctorilor nişte păpuşele vioaie, cu toate cele, dar leneşe la crescut.  
  
Odată născuţi, au devenit vedete în maternitate! Penru doctori, un dublu caz de Anemia Falconi, pentru restul, nişte jucării umane, dimensionate din economie.  
  
S-au dezvoltat normal nervos şi psihic. Au trecut prin vârste alintaţi şi-n casă, şi-n societate, până dincolo de vârsta majoratului.  
  
De ce?! Pentru statura lor, pentru firea lor prietenoasă, pentru empatia manifestată faţă de ceilalţi.  
  
Au studiat Filologia, având amândoi înclinaţii spre literatură şi limbi străine. S-au specializat în biblioteconomie, fiind angajaţi la Bibloiteca Centrală Universitară, de unde au şi ieşit la pensie.  
  
Lipsa vreunui complex datorat înălţimii lor a fost punctul forte la dânşii, poate şi pentru că depăşeau serios în centimetri categoria nanilor, dar, sigur, şi datorită educaţiei primite, factor decisiv.  
  
Dar, mai presus de orice, bunul simţ nativ şi inteligenţa îi ajutaseră să se simtă bine aşa cum erau!  
  
*  
  
-Cristu trăieşte zilele astea frenetic, nu alta! îmi stigă Luminela, geamăna lui, mai zilele trecute, râzând ca o zăludă, că mi-ar fi fost ruşine, dacă m-ar fi văzut cineva în compania unui asemenea specimen.  
  
Mă tot îndepărtam de persoană, dar fără spor! Ţinea morţiş a-mi dezvălui cu ce ispravă se mândreşte frate-său.  
  
În fapt, sunt un om civilizat şi cer măsură în toate... Dar gemenii nu-mi sunt rude… aşa că-i admit cum sunt, nu?! Încetinii mersul, agreând spovedania.  
  
Aflai cum că, fratele, teribil de imaginativ, descoperise ceva care să-i bucure pe vârstnici. Aştepta cu nerăbdare să vadă şi ea despre ce-i vorba.  
  
*  
  
-Nu-mi spune că te duci în parc! îi tăie Luminela calea, dar nu şi avântul când îl văzu ezitând la ieşirea din apartament.  
  
-Şi de ce n-aş face-o? îi replică fratele, gâfâind uşor la vederea scărilor, neprielnice şi la coborât, şi la urcat pentru el.  
  
Sunt pensionar! Am timp berechet şi acces liber oriunde în limita locurilor! îi pară vorbele.  
  
Tu ce gând ai?! Nu vii?!  
  
-Desigur, merg şi eu! se grăbi geamăna, râzând...  
  
O anunţase de cu seara că-n I.O.R. s-a deschis o atracţie pentru plimbăreţi. Atât.  
  
*  
  
Cristu îşi deschisese de câteva zile un spaţiu destinat celor de vârsta a treia, respectuos botezat La Senoirul! şi se aştepta să năvălească acolo neamul curioşilor.  
  
Fiindcă era pe aleea ce unea cele două bucle ale apei I.O.R.-ului, orice pensionar plimbăreţ ar fi dat nas în nas cu comedia, nu?!  
  
Îi ţâţâia inima la gândul că Lola, verişoara lor, angajată şi îndelung instruită, n-ar fi la-nălţime cu cerinţele afacerii, că ar covârşi-o masa cumpărătorilor...  
  
În fine, oftase izbăvitor, hotărându-se a gândi numai pozitiv.  
  
Nu se apropiaseră bine, că atenţia le fu viclean atrasă de o mulţime eterogenă.  
  
Reprezentanţi ai ambelor sexe din diferite categorii sociale, mulţi pezevenghi, toţi cu feţe hlizite, se-nghionteau spre ceva care le stârnea curiozitatea: un magazinel...  
  
Acesta, se pare, azvârlise din sine toată marfa, într-o simeză inedită, dinspre care se-nălţau către cerul dimineţii vernale când şi când luciri argintoase.  
  
-Ce să fie, Cristule, tumultul ăsta? interogă mai mult retoric Luminela din spatele ochelarilor săi cu sticle groase, sperând totuşi în sine că nici întrebatul n-ar fi avut habar.  
  
-De-unde să ştiu? se arătă fals vexat fratele, înveselit anticipat în sine.  
  
Măi, înfometato de cancanuri, holbează-te şi tu mai bine, doar eşti c-un centimetru mai lungă decât mine! o sfătui el sufocat ad-hoc de-o ciudă pe statura sa din economie.  
  
De astă dată nu se mai autocalmă cu aprecierea știută că doar ce-i preţios e puţin! Nu! Era ţâfnos! Şi aşa voia să rămână!  
  
În fine, dădură cu ochii de-o drăcie de panoplie, un curios şi hibrid aranjament de... cioburi!  
  
Câteva sute de spărturi argintii erau etalate pe-o tablà pe trei picioare, uşor înclinată spre spate, oferindu-se mai mult sau mai puţin atrăgătoare.  
  
Luminela rămase cu gura căscată ca o inocentă şcolăriţă, neştiind la ce şaradă vizuală este supusă ?!  
  
*  
  
Dintre ajunşii-n faţă, se retrăgeau blazaţii sau lehămetiţii de-aşa ofertă. Cioburile erau de vânzare?! Ha! Ha!  
  
Cuminţiţi de ani mulţi, cocârjaţi de boli ori de lipsuri, aşteptau la rând numai cei vârstnici, unicii atraşi de reclama citită...  
  
-Dar ce folos găsesc ei într-asta?! se-ntrebă geamăna, întrucâtva înmuiată de insistenţa celor hotărâţi la aşa negoţ.  
  
-Mai mare uimirea, nu?! îndrăzni încetinel un răspuns Cristu, mândru de găselniţa năimită. Doar el iznovise distracţia?  
  
*  
  
Din rând se desprinse, în sfârşit, un recent posesor al unei fărâme de mirază. Zăbovise, deh, ca tot bătrânul, dar, tentat, achiziţionase o bucată din lăudata marfă. Se dădu deoparte, privi în ciobul din podul palmei şi-un zâmbet larg, mulţumit îi umplu chipul.  
  
Curioasă nevoie mare, Luminela, trăgând cu ochiul către înfericit, se-arătă atât de mirată, încât strigă-n gura mare:  
  
-Minune! Şi râse cam stânjenită că dăduse glas constatării. Să fim purtaţi pe tărâm de poveste?! Ori visez?!  
  
-Dar ce văzuşi, fiinţo? Ce te-apucă?! întrebă Cristu dând pe dinafară de satisfăcut. Și se gândea cam temător la biata soră-sa, care s-ar putea şoca descoperind în el pe autorul distracţiei de faţă.  
  
-Bunicul ăsta uzat, prăfuit e curios reflectat în oglinda din mână! Are ochi luminaţi, frunte lipsită de riduri, păr bogat şi chip de flăcău numai zâmbet!  
  
L-a văduvit miraza de bătrâneţe! exclamă gâtuită Luminela, grăbită să devină și ea cumpărătoare, sperând ca vreun ciob s-a facă şi înaltă.  
  
*  
  
-Să trăiţi, Domnule Doctor! mă salută Cristu într-o dimineaţă de sâmbătă, întâlnindu-mă pe aleea blocului.  
  
Ce mai ziceţi? Cum vă simţiţi pensionar? Vă e bine?!  
  
În caz că v-aţi plictisi, aţi putea să v-alăturaţi Luminelei?! I-ar trebui un cadru medical în Compania ei.  
  
Ştiţi, la drumeţie, se pot întâmpla lucruri... Mai ales când participanţii la Program sunt seniori cu varii deficienţe fizice şi nu numai?!  
  
Rămân interzis pentru ceva momente pentru că eu sunt numai Doctor în Fizică... De unde până unde falsa impresie a lui Farmakidis ăsta?!  
  
Îmi revin, amintindu-mi că-n Generală am făcut cursuri Fii Gata Pentru Apărarea Patriei şi ceva noţiuni sanitare de Prim-Ajutor posed.  
  
-Eu ştiu?! mă dau indecis... Despre ce Program ar fi vorba? În ce perioadă?! Unde?!  
  
-Luminela a inaugurat o agenţie turistică pentru seniori! Se numeşte Per Pedes şi lansează preumblări duminicale cu pensionarii amatori de mişcare şi de companie...  
  
Cotizaţia de douăzeci de lei pentru înscriere se varsă în contul Agenţiei, urmând să folosească pentru acoperirea diverselor cheltuieli presupuse de nevoile grupului.  
  
-Are tot ce-i trebuie?! Vreau să zic, mijloc de transport, şofer?! mă interesez, nesimţind că din spate ne-ajunsese geamăna.  
  
-Dar la ce-ar folosi?! se include în conversaţie fără salut Luminela.  
  
Traseul este realizat la pas, doar de asta ne zicem Per Pedes, nu?  
  
Beneficiarii au consultat oferta, traseul, condiţiile. Cine a fost de acord, a cotizat. Va partcipa!  
  
Dar nu cumva vă interesează?! Să ştiţi, nu v-ar strica! După cum se cunoaşte în bloc, băiatul, ocupat, de, vă calcă rar...  
  
Îndemnul ei, construit cu bună intenţie, mă amuză, chiar de nu stăpâneşte corect datele dspre mine.  
  
Eu am o fiică. E foarte prinsă cu munca, dar mă văd cu dânsa zilnic, deoarece s-a mutat de curând în blocul de vis-à-vis. Mereu facem câte-o plimbare, dar, mai mult cu Ranger-ul ei...  
  
Nu mi-ar strica experimentul Luminelei. Şi mă decid:  
  
-Unde e adunarea?! Care-i traseul?  
  
-Pornim la opt din Livada cu Nuci, adică ce-a mai rămas din ea. Tăiem Bd. 1 Decembrie 1918 şi ne-nchinăm la Biserica Acoperământul Maicii Domnului de lângă Policlinica Universitară, după care, odihnă de voie în Parcul Titanii şi retur. Cam trei ceasuri de mers...  
  
Auzind-o, mi se face părul măciucos! după cum zicea fata mea cândva.  
  
Ce şi-a propus geamăna e-o distanţă de vreo trei kilometri... puterile seniorilor, îndoielnice, dar... încrederea în Dumnezeu şi în sine... mă include printre adepţii programului şi... pe mine!  
  
*  
  
Fermecători mai sunt şi gemenii Farmakidis ăştia!  
  
Referinţă Bibliografică:
GEMENII FARMAKIDIS / Angela Dina : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3138, Anul IX, 04 august 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Angela Dina
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!