CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Fictiune >  





LOVE AND MARRIAGE
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
-Băbenii sunt de-atât amar de vreme împreună?! se minunează către mine Săndel, divorţat ca şi mine de mult...  
  
Pomeniţii tocmai trecuseră pe lângă noi şi, comme d’habitude, nu salutaseră, absorbiţi de ce-şi spuneau...  
  
Se vede că şi-amicul meu, şi eu aproape uitaserăm cum e să nu fii singur, adică, familist. De asta ne simţirăm sideraţi de longevitatea mariajului foştilor noştri colegi de primară.  
  
-Poate se adaugă la ei şi sorgintea socială, nu crezi?! completez şi eu, căzut în admiraţie. Ba, mai mult, şi mediul în care s-au învârtit… o viaţă?! adaug cu emfază de cunoscător.  
  
-Dar ce-au lucrat? Nu terminaseră Biologia? îmi furniză Săndel date ştiute.  
  
-Aşa-i, dar au ţinut-o toată viaţa în expediţii pe la Polul Sud, vieţuind în condiţii abiotice, dedaţi cercetării şi unul altuia, explicitez competent.  
  
-Nu spune?! Nu ştiam... oferi scuze retractile colegul.  
  
Îl revăd pentru prima dată în această uricioasă primăvară, bântuită de varii stihii cu care ne bucură ieşirea din anotimpul hibernal.  
  
Poate din motive meteo să fiu acriu?! Mai ştii?! îmi chestionez ego-ul şi mă intrig, nevrând să mă dedau la analize... c-aşa sunt eu comod vis-à-vis de subiecte care nu mă incită.  
  
Sau chestia pusă în discuţie îmi alterează conduita?! În subconştient nu cumva să fi jinduit la şansa Băbenilor vreodată?! Pe moment, nu-mi dau seama, dar, s-ar putea?!  
  
-Sunt nişte oameni rasaţi şi, unde mai pui, şi coborâtori din două familii pe cinste... precizează companionul.  
  
Lămuririle lui Sandu nu mă preocupă şi le ajut să se prelingă pe lângă mine precum frichineala căţeluşului său, Picinel, care mă adoră când mă vede şi-mi împrumută mirosul de posesor, nesimţind că nu mă dau în vânt decât după stăpânu-său, fost coleg de liceu şi bun prieten de-atunci.  
  
-Probabil! întăresc politicos, căci nu doresc să-l şicanez pe om. Or fi având ei un elixir din care sorb zilnic amândoi ca din Apa Mare, mai ştii?!  
  
Şi, pe urmă, sunt doar ei! mă complic eu într-o banală constatare. N-au nici căţel, nici purcel, părinţii nu le mai trăiesc...  
  
N-or fi având nici neamuri care să bage între dânşii strâmbe, ştii, cum se mai întâmplă de când lumea şi pământul!  
  
-Cine ştie?! Cine ştie?! se lansă amicul meu într-o serie de nelămuriri, scoborând tempoul discuţiei şi aruncând un pseudoştiinţific adevăr, chipurile descoperit de dânsul: să ştii că însăşi căsătoria e prima cauză a divorţului!  
  
Mi se pare aiurea discuţia, mai ales terminată aşa! Îmi iau rămas-bun, invocând un pretext neplauzibil- o întâlnire oarbă.  
  
*  
  
Nici nu mă despart bine de Săndel, că m-aud apelat:  
  
-Valer, Valer băiatule!  
  
Îmi displace să fiu nominalizat stradal şi, cu atât mai mult de-o voce, pe care-o percep modificată de băutură şi-i dau înainte cu metrupasul accelerând.  
  
Dar insul nu se lasă. Repetă apelul.  
  
Un tânăr care mă depăşeşte, face dreapta-mprejur şi-mi barează înaintarea silabisind forţat:  
  
-Sun-teţi Va-ler?! îmi urlă-n faţă domnişorul Amabilitate. Ci-ne-va do-re-şte să vă o-priţi! îmi explicitează în aceiaşi decibeli.  
  
-Și ce te bagi mata?! răspund într-o tonalitate joasă, calmă, deloc utilizată de un hipoacuzic, după cum sunt cotat în clipa de faţă.  
  
-Iertaţi-mă, se milogi sfios tinerelul, dar tocmai mă miram de ce nu purtaţi un aparat auditiv?!  
  
Între timp, mă ajunsese Mugur, căci el era, vecinul meu de bloc. Stă la unu.  
  
Mă consideră cu vorba doar când e troscănit ori certat cu fiu-său, mare becher întârziat la casa părintească, de mult sărit de patru decenii.  
  
-Sal’tare, dom’le! Dar fudul eşti! m-abordează nedând vreun semn c-ar fi supărat. Pesemne şi el mă crede surd... De aia m-a calificat fudul?! Asta mă-nveseleşte. Îl iert. Mă las ancorat de braţ şi mă prefac interesat de ce mă strigase.  
  
Dar nu spune nimic exceptând invitaţia de-a urca la el, c-are să mi se destăinuie, că n-are cui, c-a băut de supărare, c-o fi, c-o păţi, că l-a părăsit Viorica!  
  
-Nu mai spune, îl întreb la per tu, deşi-l percep cu mult mai mărişor. Cum de s-a-ntâmplat? mă prefac în timp ce m-aşez pe fotoliul indicat de amfitrion.  
  
Mugur nu mă ia în seamă, preocupat s-aşeze pe măsuţa de lângă mine un pahar greu de cristal, în care-mi toarnă nişte scotch întrebându-mă gestual de vreau şi cuburi, pe care le-ndesase cu nişte degete îndoliate sub unghii într-o farfurioară.  
  
Eu văd exclusiv mizeria mâinilor. Şi, înfiorandu-mă de greaţă, apuc paharul subliniind că-l prefer sec.  
  
Abia când desăvârşise butaforia, fără nici un preambul, Mugur intră-n subiect.  
  
-Nu ştiu ce s-a petrecut! Aveam convingerea c-a mers totul ca pe roate… Cine ştia de mariajul nostru se minuna!  
  
Ştii, Viorica era a doua! Prima, o minune de femeie, a murit la naşterea lui fi-miu... Am văduvit, ce-am văduvit şi-am luat-o pe actuala, dar ce zic, pe ex-consoarta! Cu treisprezece ani diferenţă, eu şi c-un copil... Ea, domnişoară...  
  
Am dus-o tare bine ani la rând... Ne-nţelegeam din priviri. Ne respectam.  
  
De două ori pe săptămână, mergeam într-un restaurant drăguţ, companie plăcută, mâncare bună, beam câte ceva... Ea mergea marţea şi joia, eu, miercurea şi vinerea...  
  
Am dormit în paturi separate! Ea, în dormitor, eu, cu băiatul...  
  
O întrebam, mereu îngrijorat să-i fac plăcere, unde mai vrea să meargă?! Şi-o duceam!  
  
Doar o dată am încercat s-o persiflez. Dar numai o singură dată!  
  
-Numai? mă dau eu nedumirit.  
  
-Da! Când mi-a precizat c-ar pofti s-jungă într-un loc unde nu mai fusese de mult, iar eu i-am sugerat bucătăria. A râs ca o nebunatică şi-am dus-o la o pizza ca s-o împac..,  
  
Mi-am aranjat programul în anii de când eram soţi în aşa fel încât s-o iau de la serviciu, să venim...  
  
-...ţinându-vă de mână! exclamai entuziast şi cunoscător eu. Doar aşa v-am văzut...  
  
-Da, da! de n-o ţineam, da fuga la shopping, c-avea o apetenţă pentru cheltuit...  
  
-Nu-mi spune?! De fapt, asta e viciu femeiesc! subliniez în cunoştinţă de cauză. Deh, nu eram şi eu păţit?!  
  
-Mi se tot plângea că sunt prea multe hârburi în casă, că nu mai are loc de ele...  
  
-Și-aşa era?! vreau scurt precizarea.  
  
-Aş! se apără Mugur. Doar un robot de bucătărie, un storcător electric, un prăjitor şi, desigur plita electrică…  
  
Ştii că m-a zeflemisit întrebându-mă de ce nu-i fac rost şi de-un scaun electric, să scape?!  
  
-Ţîţîţî! nu mai avui cuvinte şi dădui de duşcă băutura.  
  
Mugur bucuros că mă are de compagnon, mă mai omeneşte, continuând:  
  
-Astă vară, într-o sâmbătă, a doua zi plecam la Viena cu autoturismul, se repede până la mamă-sa.  
  
După vreo două ceasuri, mă sună. Îmi zice că nu are cu ce să se-ntoarcă acasă, fiindcă maşina are apă la... carburator!  
  
-Undeee?! sar eu impulsionat de scotchul sorbit.  
  
-Când mi-a precizat că maşina era în Dâmboviţa, mai să fac apoplexie! vorbeşte Mugur sacadat, încât bagă frica-n mine.  
  
Totuşi, întreb, încurajându-mă de-o empatie:  
  
-Și-n concediu cu ce-aţi plecat?!  
  
-Am închiriat de la AVIS un Mergedes, doar aveam rezervate camere la hoteluri pe traseu.  
  
Am descins în Austria, am ajuns la hotel, iar eu, invocând o trebuşoară la maşină, am coborât reluându-mi drumul spre casă.  
  
Rămân perplex, dar îl felicit mental pentru gestul de poveste făcut.  
  
-Și ea? m-agăţ de-un sentiment prefăcut umanitar.  
  
-Peste zece zile s-a întors. Atât avusesem rezervată rezidenţa. A venit seara. Întâlnise un cuplu de români pensionari, care, buni samariteni, o aduseseră pân-la scara blocului. Când i-am văzut chipul la videointerfon, am încremenit.  
  
-Și?! vreau o încheiere trăsnet.  
  
-Mi-a trântit pe nerăsuflate c-o pot duce oriunde, ca ea va reuşi mereu să găsească drumul înapoi, fiindcă mă iubeşte!  
  
-Și-acum?! Te-a părăsit! constat, gata să dau în bolunzeală, nedumerit de cât sunt de... versatile femeile.  
  
Referinţă Bibliografică:
LOVE AND MARRIAGE / Angela Dina : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 3103, Anul IX, 30 iunie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Angela Dina
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!