CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Stihuri > Nuante >  




Autor: Alexandru Iancu         Ediţia nr. 2522 din 26 noiembrie 2017        Toate Articolele Autorului

Alexandru IANCU - SONATE COLORATE (VESURI)

 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
SONATĂ  
 
Hai să mutăm pianul lângă lună  
Să-i adormim pe clape goi  
Când curge raiul peste noi  
Să mă visezi ca o nebună  
 
Hai să te ascund suav în carne  
Să vrei în mine ca să mori,  
Şi să te-mbraci toată-n fiori  
Când cerul lacrimi o să toarne  
 
Hai să te muşc de aripi de plăcere  
Mai sus de tainele albastre  
Şi mierea trupurilor noastre  
Să se topească-n mângâiere  
 
Hai să mutăm pianul pe pământ  
Să-mi stai în braţe pentru totdeauna  
Nu-s de ajuns doar notele şi luna  
Eu fără tine nu aş şti să cânt!  
 
 
ALBASTRU NU E O CULOARE  
 
În ochii tăi albastrul nu e o culoare,  
Este acelaşi obsedant motiv  
De prelungire a cerului în mare,  
Prin orizontul sufletului meu naiv.  
 
În ochii tăi albastrul nu e o culoare,  
Este adâncul pleoapelor lăsate goale  
De un vid creat prin apă, aer şi cristale  
Deasupra unei stele căzătoare.  
 
În ochii tăi albastrul nu e o culoare,  
Este vitraliul transparenţei din lumină  
Prin care îngerii îndrăznesc să vină  
La rugăciune,plâns şi înălţare.  
 
În ochii tăi albastrul nu e o culoare,  
E disiparea oarbă a unui vis ascuns  
Peste neantul de întuneric ce dispare  
Ireversibil de privirea ta pătruns.  
 
 
NATURĂ VIE CU IRIŞI  
 
În ochii tăi duioşi, tu porţi sub gene,  
Pierduta amintire a viselor fugare,  
Amestecate în caruselul de culoare  
Când cu privirea în aer faci desene!  
 
În ochii tăi duioşi, tu porţi sub gene,  
Un dans de arahnide alungate de lumină,  
Ţesând pe ascuns dantelăria fină  
A sângelui tău rătăcit prin vene!  
 
În ochii tăi duioşi, tu porţi sub gene  
Desprinderea din somn a unui înger,  
Hermafrodită ca şi florile de sânger,  
Privirea ta e cea mai dulce lene!  
 
 
GENEZĂ  
 
Întotdeauna aşteptarea,  
Nesiguranţa si începutul,  
Pornesc din încleştarea  
Olarului cu lutul.  
 
Sub mângâierea lui amară,  
Brăzdată de durere multă,  
Pământul-neîmblânzită fiară,  
Învaţă,se supune şi-l ascultă.  
 
Asupra timpului izbândă,  
Supusă orbului noroc,  
Creaţia moale si plăpândă,  
Desăvarşită e prin foc.  
 
Sunt trupurile noastre lut,  
Ca gust,miros,culoare ,formă,  
Amestecate în noul conţinut  
Al vieţii în care se transformă!  
 
Necunoscut este tiparul  
În căutarea unor forme noi,  
Dar suflet dacă nu a pus olarul,  
Se schimbă totul în noroi!  
 
 
VERDE  
 
De toamnă durut,  
Nepăsător nu trec,  
Pe frunza ce-a căzut,  
Cu sufletul m-aplec  
 
Culoarea i-a pierdut  
Un vânt uşor zălud,  
Trezită sub sărut,  
Cum mă respiră, aud.  
 
Mi-e incleştată gura  
Pe fragede cuvinte,  
Se caţără nervura  
Prin sângele fierbinte  
 
Acolo in genunchi,  
Rănit de de efemer,  
Asemeni unui trunchi,  
Întind braţe spre cer.  
 
Mă răstigneşte mila  
Şi nu pot să o înfrâng.  
Pluteşte clorofila  
În lacrima ce-o plâng!  
 
 
AŞTEPTARE  
 
Tot trec grăbit iluziile prin mine,  
Din ele inseşi niciodată nu coboară,  
Le văd la geam distante si străine  
La fel ca aşteptarea mea amară  
 
Neliniştit privesc in fiecare seară  
Şi mă întreb cât mai durează până vine  
La mine-n suflet hotarâtă ca să moară  
Ea cea mai Annă dintre Karenine  
 
Se vor opri atunci in mine prima oară  
Trei lacrimi, două linii , trenul si o gară!  
 
 
MELANCOLIE  
 
De gustul slab al simţurilor casc,  
Unde e dragostea ca să mă îmbăt?  
Mai poţi reface iarăşi viaţă îndărăt  
Din boasca trupului trecut prin teasc?  
 
Ce-a mai rămas e un vin de mâna a doua,  
Mi-e sufletul ca Polul Nord- departe hăt!  
Hangii pun pe ascuns în vin omăt,  
Adorm ca să visez cum mă îmbăt cu roua!  
 
 
ÎMBLÂNZIREA  
 
Când apropierea ta ne-a aţâţat feroce,  
Ca lupii in haită noi am dat ocol  
Inchipuirii tale si am muşcat in gol  
Din umbra unor forme vagi si echivoce.  
 
Venită prin zigzagul fulgilor de nea  
Tu nonşalantă ne-ai umplut vazduhul,  
I-ai fericit uşor pe cei săraci cu duhul  
Indrăgostiţi de varul urmelor de bidinea.  
 
Privirea ta am acuzat-o de avangardă  
Pe ascuns ţi-am sărutat nebuni rimelul  
Si am aşteptat cu limba scoasă zăhărelul  
Noi căţeluşii tăi îndrăgostiti de zgardă.  
 
Din lupii care am fost cu fantezie  
Ne-ai imblânzit deşi făceam pe durii,  
Lătram la tine negri in cerul gurii  
Si azi ne gudurăm ca să ne mângâi Poezie  
 
 
RUGĂ PENTRU NEIUBIRE  
 
Atât iţi cer nu mă iubi,  
E clipa timpului grăbită  
Şi bucuria împreună de a fi  
E singura ce merită trăită  
 
E totul doar o întamplare  
Nu crede-n astre sau destin  
În braţe strânge-mă mai tare  
Nu te minţi că-ţi aparţin  
 
Suntem si martori si eroi  
Acestei clipe veşnic trecătoare  
Atâţia alţii au trăit-o ca şi noi  
Şi noi ca ei-vom fi uitare!  
 
 
ARHEOLOGIE  
 
Te apleci asupra mea curioasă,  
Ai ochii calzi ca miezul unei pâini,  
Fiinţa mea ca în trecut se lasă,  
Să o frămânţi din nou în mâini .  
 
Îmi împarti carnea în trăiri,  
Deoparte dai ce crezi că-i mort,  
Nu te găseşti acolo şi te miri,  
În carnea mea că nu te port.  
 
Iei sufletul şi-l tai mărunt  
Fâşii neverosimil de înguste  
Şi îl intinzi pe pâine ca pe unt,  
Curiozitatea ta să-l guste.  
 
Tăioşi ţi-s dinţii dar nu ţip  
Când muşti din sufletu-mi rebel  
Scrâşnesti la gustul de nisip  
Şi plângi că nu te regăseşti in el.  
 
Mă doare căutarea ta în mine  
Dar nu mai pot să mă desprind  
Cu inima şi sângele- n ruine  
Cetate învinsă oasele- ţi întind.  
 
Deodată ţipi prin osul rupt  
Simţi trupul tău cum e durut,  
Te doare laptele rămas nesupt,  
La pieptul tău când m-ai ţinut.  
 
De acolo rătăcind cu gura,  
Eu calciul oaselor ţi-am tras  
Şi mi-am clădit arhitectura  
Puterii de a face primul pas.  
 
De când îmi căutam contururi,  
Visând identitatea mea de sine,  
În oase tu mi-ai fost de-a pururi,  
Adânc te-ai îngropat în mine,  
 
Acum că te-ai găsit de buna seamă  
Ţi-ai încheiat al căutarii ceas,  
Acum eşti fericita scumpă mamă  
Din mine întreg ce-a mai rămas?  
--------------------------  
Alexandru IANCU  
Sibiu, 20 noiembrie 2017  
Referinţă Bibliografică:
Alexandru IANCU - SONATE COLORATE (VESURI) / Alexandru Iancu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2522, Anul VII, 26 noiembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Alexandru Iancu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Alexandru Iancu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!