A lăcrimat o amintire
În care te-ai adăpostit
Şi-n înserarea din privire
Cu lacrima te-am învelit.
Iar cerul îţi şedea sub frunte
Brodând cuvântul ce l-am scris,
Zăpezile păreau mărunte
În ochii tăi văpăi de vis.
Cântam cu îngeri la vioară
Cum niciodată n-am cântat
Şi-ai dispărut în umbre iară
Când visul meu s-a destrămat.
Dar cânt şi astăzi pentru tine
Acelaşi cântec cum n-a fost
Şi nu mă-ntreb de-i rău ori bine,
În lacrimă ai adăpost.
