CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593



Acasa > Literatura > Eseuri >  





Al. Florin Țene: Prin limba slavonă sau greacă au intrat în literatura poporană de la noi cărțile fundamentale bisericești
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Prin limba slavonă sau greacă au intrat în literatura poporană de la noi cărțile fundamentale bisericești  
 
Tradițiile creștine și obiceiurile apocrife din cadrul literaturii poporane apare pe teritoriul carpato-danubiano-pontic după traducerile principalelor cărți, chiar fundamentale, ale cultelor în ținuturile din nordul țării, mai precis în zona Maramureșului.În cadrul literaturii poporane a literaturi noastre vechie pătrunde din limba slavă și greacă, răspândindu-se pe tot parcursul veacurilor al XVII-lea și XVIII-lea în copii manuscripte, care sunt tipărite, apoi, la sfârșitul secolului XVIII-lea și apoi în secolul XIX-lea, când acțiunea de promovarea culturii prin curentul ardelean, impunea publicarea cărților agreate de popor.  
 
Era perioada când în Europa se publicau oprele scriitorilor lui Dante Alighieri (1265 – 1321), F. Rabelais (1494(?) – 1553), M. de Cervantes (1547 – 1616), Goethe (1749 – 1832), O. de Balzac (1799 – 1850) etc. Ezista în rândul intelectualității europene, dar și în rândul clericilor transilvăneni Interesul pentru Antichitate caracterizează întreaga istorie a omenirii pe parcursul veacurilor până în prezent. Însă se urmăresc anumite perioade în cultură, științele politice, istorie etc., în care acesta se impune mai pregnant, devenind o trăsătură predominantă. În literatură, acesta este secolul al XVII-lea, atunci când arta antică este considerată valoare estetică absolută, atemporală. Imitarea anticilor, ca idee dominantă, a fost prezentă și în a II-a jumătate al secolului al XVI-lea în activitatea „Pleiadei”, cu toate că încă nu era reglementată rațional, nu se supunea anumitor reguli și se apela la aceste izvoare la libera dorință și interpretare. Clasicismul din secolul al XVII-lea s-a inspirat din literatura antică, mai ales din perioada atică, adică, clasică, secolele V - IV î. Cr., inclusiv din „secolul de aur” al Atenei, care a coincis cu epoca de domnie a lui Pericle și care a lăsat ca moștenire posterității filosofia lui Socrate și pe cea a lui Platon, proza lui Herodot și a lui Xenofon, arta oratorică a lui Demostene, comediile lui Aristofan și tragediile lui Eschil, Sofocle și Euripide. De asemenea, s-a inspirat și din perioada „clasică” în literatura Romei antice, sfârșitul secolului II î. Cr. – începutul secolului I d. Cr., inclusiv din ”secolul de aur” al poeziei din timpul principatului lui Octavian August, când au creat Vergiliu, Horațiu și Ovidiu. Pornind de la imitația anticilor, clasicismul a promovat o artă în centrul căreia se află omul rațiunii și al armoniei, statornic în opiniile sale, o artă cu un înalt scop moral, poziționând individul ca parte componentă a comunității, când interesele colectivului, ale statului, sunt superioare 27 celor personale. După modelul tragediei antice, și cea clasicistă a urmărit, în primul rând, un scop educativ: educarea cetățeanului. Din Antichitate, în special din mituri, s-au preluat linii de subiect, personaje, valori (printre care și raționalismul), caracterul moralizator, tendința spre echilibru, genuri și specii literare. Cu toate acestea, clasicismul nu propune o literatură epigonică, deoarece aceste linii de subiect, valori etc. sunt plasate într-un context nou, cel al secolului al XVII-lea, cu accente de referință noi, și sunt adresate unui public cu un bagaj de cunoștințe și experiență de viață diferite de cele antice. În felul acesta, chiar dacă s-a inspirat atât de mult din Antichitate, clasicismul a creat opere de înaltă calitate și de incontestabilă valoare artistică.  
 
În timp ce în cadrul literaturii noastre vechi, pătrunde din limba slavă sau greacă manuscripte cu literatură de imaginație în Europa, epoca de înflorire a clasicismului este considerat, în primul rând, secolul al XVII-lea. Însă elemente ale acestui stil în artă s-au format mai devreme, în perioada Renașterii, atunci când, după un timp îndelungat de dominație a tematicii religioase ce caracterizează arta și cultura medievală, renaște interesul pentru cele din Antichitate. Ca teorie, principiile clasicismului descind din comentariile și dezvoltările renascentiste ale ideilor, expuse în Poetica lui Aristotel și cea a lui Horațiu. La nivel de experiență artistică nemijlocită, acestea se desprind din practica teatrului italian din secolul al XVI-lea.  
 
Literatura apocrifă de la noi și cea poporană a deschis sufletului românesc din acea perioadă o largă perspectivă spre spațiul miraculosului magic și creștin, spre lumina ferică a orientului, cum au fost legendele pioase, despre iisus și Maria, copilăria Mântuitorului în cadrul patriarhal al vieții de sat, despre lampa fermecată a lui Aladin cu lumea plină de califi și viziri, de haremuri și cadâne. Se observă că literatura poporană de la noi a fost, la început, „invadată” de cultura bogată venind dinspre lumea Asiei Mici și mai târziu, prin generația pașoptistă, dinspre Franța și Europa,  
 
Cel dântâi roman al literaturii noastre Alexandria, deși prin origine este bizantină, totuși ne-a venit din Occident, unde marile cuceritor macedonean a fost preformat, după concepția cavalerismului medieval. În literaturile europane romanul oriental a intrat și prin Spania, unde fusese adus de arabi.  
 
Referinţă Bibliografică:
Al. Florin Țene: Prin limba slavonă sau greacă au intrat în literatura poporană de la noi cărțile fundamentale bisericești / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3769, Anul XI, 26 aprilie 2021.

Drepturi de Autor: Copyright © 2021 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!