CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Eseuri >  





Al.Florin ȚENE:Semiotică și articolele de presă
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Semiotică și articolele de presă 
  
Înainte de a intra în analiza noastră, trebuie să subliniez sensul cuvântului semiotic și aplicațiunea lui Aceasta înseamnă gândire teoretică contemporană care studiază fenomenele și în special faptele de cultură ca sisteme de semnificare și procese de comunicare.Cercetarea articolelor de presă, reportaje, portrete, și analize, s-a oprit în decursul timpului fie asupra autorului, vezi Geo Bogza, văzut ca ființă socială ori ca reproducere a prezentului, uneori prin sondare abisală a subconștientului personal al autorului, fie asupra procesului de creație, pendulându-se între critica cu aspect literar, meditație filozofică și colecționarea de mărturii personale, fie asupra textului considerat ca expresie a personalitățiii jurnalistului-reporter, sau ca dat obiectiv cu deplină semnificație în sine, fie asupra lectorului, privit și acesta, dintr-un punct psihologic sau sociologic.Problema esențială nu mai este azi a ziaristului, ci a articolului pe care l-a scris, și trebuie , prin urmare , să definim un nou spațiu de schimbări și reversibilitate. Evenimentele din societate oferă nu numai un obiect pentru subiectul articolului de presă, ci și un subiect pentru obiect. Efortul semiotic este concentrat, în cercetarea pe care o fac, asupra acestei relații dialectice, asupra raportului specific de comunicare și semificare dintre text și cititor, propunând o teorie a lecturii, deci a actului semiotic particularizat.Această limitare se datorește faptului că, în ziaristică, procesul de semioză, legătura instituită între un semnificant și un semnificat, se intersectează cu actul semiotic prin care- în alte sisteme de semne în mod exclusiv sau preponderent- este explorată o semioză. 
  
De la început poate fi remarcată o deosebire fundamentală între funcționarea sistemului de semne lingvistice și a celui poetic. Lectura unui text non-literar va întâlni o semioză definitivată în mod preponderent sau absolut. Un text științific aceleași fapte unor cititori cu o instrucție corespunzătoare, în vreme ce poemul este altfel citit chiar de aceeași persoană în momente diferite.Textul științific poate fi translat, pe când poemul nu poate suporta modificări fără alterarea identității.Articolele jurnalistice prezintă o identitată semnificativă a semnificanților și o semnificativă absență de identitate a semnificaților.De aici ireductibilitatea textului literar, și al celui ziaristic, deoarece schimbând semnificația se schimbă mesajul trasmis, astfel concluzionez:semnificația se suprapune textului. 
  
Limba română, asemenea altor limbii, ca sistem semiotic, are drept unități minimale semnele care o compun, dar, în cursul unor analize succesive, se descoperă că acestea sunt bazate pe un număr mult mai mic de elemente minimale, fără semnificație în sine, care, însă, fac posibilă proliferarea semnelor și, totodată, decodarea lo.Limba română nu poate fi descrisă numai ca sisteme de semne., Însă, ținându-se seama de structura lor internă, ele sunt cu totul altceva, și anume sisteme de figuri care servesc la constituirea semnelor. 
  
Articolele de presă, la fel ca literatura, se adresează, prin intermediul văzului-corelat sinestezic cu auzul, sau invers- în egală măsură intelectului, cunoașterii și sensibilității.Semiotica denunță beotismul ruperii intelectului de sensibilitate în receptarea artei, lucru ce nu se întâmplă în jurnalism, moștenire a esteticii. 
  
Competența semiotică a lecturii, capacitatea de a produce semioza-act 
  
pretinsă de text, are două componente correlative modului operator al jurnalismului: conștiința jurnalistului și capacitatea acestuia de a reda adevărul în text.Sistemul este validat în sfera valorilor jurnalistice și ideilor trasmise. Convențiile, formă semiotică a semnificației, suportă, cum am arătat, modulări diacronice. Ele sunt percepute de fiecare dată într-un raport cu articolele în care au fost anterior manifestate, iar această capacitate relațională face parte din competența semiotică a cititorului. În termeni consacrați, e vorba de raportul dintre tradiție și inovație. Privat de moștenire jurnalistică, cititorul nu are acces la informația adusă de elementele inovatoare, ci se așează în fața unei dezordini pure.Discursul se întoarce spre codul dominant pentru a-l regrupa până la limita perceprii unor diferențe.Uneoria acestea sunt atât de largi, încât pretind serii intermediare pentru ale transforma în informație accesibilă prin acoperirea golului dintre codul individual și cel socializat. 
  
Orice întrebuințare dată produsuluijurnalistic, în afara apropierii specifice, se face prin transcodaje exterioare, operații artificiale ce diminuează sau anulează înțelesurile proprii.Aceste demersuri pot fi, totuși, deosebit de interesante pentru semiotician, care deslușește în proces individualitatea semnificațiilor jurnalistice. Modelul comunicării este o relație în scopul prezentării fără echivoc a raporturilor fundamentale dintre principalii factori ai relației semiotice verbale:emițătorul, pentru a se referi la un context pe care dorește să-l trasmită unui destinatar , se servește de un cod comun, cu ajutorul căruia elaborează un mesaj trimis prin canal, contact. La nivelul fiecărui factor se realizează o funcție specifică:emotiveă, referențiaă[, conativeă, metalingvistică și fatică. 
  
Semnificația articolului de presă este produs în continua devenire a dialecticii semiotice. 
  
Al.Florin Țene 
  
Referinţă Bibliografică:
Al.Florin ȚENE:Semiotică și articolele de presă / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3427, Anul X, 19 mai 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!