CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  





Lucia -Elena Locusteanu:CARTE - DAR FĂCUT CENTENARULUI MARII UNIRI
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CARTE – DAR FĂCUT CENTENARULUI MARII UNIRI  
 
Lucian Blaga în ,,Stiluri fundamentale” scrie că ,,Operele literare şi artistice (…) sunt tot atâtea licăriri de înaltă spiritualitate” şi că ,,o mai categorică renunţare la ceea ce suntem nu s-a cerut niciodată” ca astăzi, când o facem copiind Apusul şi luând – aşa cum scria Eminescu ,,Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură, / Tot ce i însemnat cu pata putrejunii de natură”.  
 
De aceea, întoarcerea privirii spre ceea ce ne e caracteristic şi sfânt, întoarcerea spre Dumnezeu, spre credinţă, preţuirea şi apărarea limbii române, iubirea tradiţiilor româneşti, ca şi neuitarea strămoşilor care au luptat şi s-au jertfit în numele marilor idealuri naţionale trebuie să ne fie linie călăuzitoare în drumul prin lumină.  
 
Tocmai acest lucru l-a făcut Maria Someşan prin CARTEA – DAR CENTENARULUI MARII UNIRI, ,,slujind drept cea mai clară hartă a poporului român”.*  
 
Închinată marii sărbători de la 1 Decembrie 2018, la cei 100 de ani de la Marea Unire, cartea ,,ROMÂNIA PLAI NEMURITOR. UNIRE ŞI CREDINŢĂ”, cu titlul metaforic, încărcat cu semnificaţii majore pentru istoria neamului românesc, ni se oferă într-o prezentare de excepţie.  
 
Coperta e îmbrăcată în haina cromatică a luminii – galbenul - şi a speranţei – verdele, cu o simbolistică generoasă: profilându-se - pe harta ţării - încadrat în tricolor - medalionul închinat Centenarului Marii Uniri, de pe care ne privesc cei trei mari iubitori de ţară şi de neam. Iar literele ,,T” şi ,,Ţ”, din titlul cărţii - stilizate într-o cruce a destinului provinciilor româneşti - uneşte cuvintele ,,NEMURITOR” şi ,,CREDINŢĂ” , căpătând adânci conotaţii.  
 
Coperta ce închide cartea poartă simbolul dacic, iar, dintr-o fereastră de puritate şi lumină ne priveşte zâmbind autoarea.  
 
…………………………………………………………………………………….  
 
• Călinescu, George - ,,PREFAŢĂ” la ,,Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, Ediţia a I-a, revăzută şi adăugită, Editura,,Minerva”,Buc.,1985, p. 6.  
 
1.  
 
Semnificativ şi elegant este şi semnul de carte. Acelaşi aspect îl remarcăm şi la invitaţii, semn al respectului faţă de marele eveniment ce-l trăim noi - poporul român în acest an.  
 
Cartea e structurată pe şapte capitole, cu titluri rezumative  
 
• I – Clujul, oraşul unde bate inima Ardealului.  
 
• II - Libertate, unire şi credinţă. Voinţă a neamului românesc.  
 
• III - Pregătirea pentru împlinirea marelui vis: ,,UNIREA”!  
 
• IV - La 1 Decembrie 1918, Dumnezeu a fost român!  
 
• V - Femeile românce, participă activ la lupta pentru libertate şi unire.  
 
• VI - Generaţia de aur a medicinii clujene şi Marea Unire.  
 
• VII - ,,UNIREA” – un vis împlinit!  
 
După o lungă şi atentă documentare, selectând şi ordonând, cu grijă şi respect, date şi nume legate de pregătirea şi înfăptuirea Actului UNIRII de la 1918, autoarea cărţii dă viaţă unor evenimente, nume şi date însufleţite de un înalt patriotism.  
 
Pentru Maria Someşan, ca şi pentru români, trecutul nu este şi nici nu poate fi timp uitat, ci e şi va fi un prezent etern.  
 
Mesianicul Eminescu ne avertizează – prin replica lui ANDREI MUREŞANU, din Poemul dramatic cu acelaşi nume că:  
 
,,În sâmburul de ghindă  
 
E un stejar. – Cum dânsul din proprii rădăcine  
 
Îşi creşte trunchiul aspru – aşa, poporul meu,  
 
În tine e puterea-ţi, nălţarea-ţi şi pieirea-ţi.  
 
Eu cred că tot ce este menit de a fi mare  
 
Să-şi înăsprească trebuie superba rădăcină”.  
 
Şi pentru Lucian Blaga, ,,Istoria” şi ,,Ţara” sunt mituri  
 
poetice ale liricii sale. În 1918, împlinită politic ca Stat Unitar Român,  
 
,,Ţara şi-a-mpins hotarele  
 
toate până la cer”,  
 
sintagme metaforice prin care poetul şi, nu numai el, a văzut o expansiune spirituală, similară brâncuşienei ,,coloane fără sfârşit” şi nu ca la alte popoare - expansiune geografică, teritorială.  
 
2.  
 
Şi inima Mariei Someşan, ca şi a lui Blaga, ,,e o carte, care arde, în mijlocul PATRIEI”, pentru că ,,timpul fără patrie e eveniment” şi nu istorie.  
 
,,Timp fără patrie: râu fără ape,  
 
secetă-n albie, şi sub pleoape.  
 
Timp fără patrie: inimi învinse  
 
Vârste nerodnice, cugete stinse”  
 
Istoria este înalt format de adâncă spiritualitate prin faptele, datele numele celor care au luptat pentru binele ţării, toate fixate ca puncte de reper în memoria generaţiilor, în noi cei prezenţi, favorizaţi de a fi contemporani cu Centenarul Marii Uniri, dar şi în memoria celor ce ne urmează, ca orizont interior al tainelor patriei.  
 
Cartea Mariei Someşan răspunde dezideratului major al istoriei, dar şi al contemporaneităţii de a fi oglindă a orizontului patriei şi al faptelor înaintaşilor, făcând posibilă introducerea trecutului, ca dimensiune mitică a timpului, în prezent. Faptul istoric al Marii Unirii, n-ar fi fost posibil fără efortul, jertfa înaintaşilor, readuşi în orizontul sufletelor noastre ca o împlinire spirituală, prin prezenta carte.  
 
Capitolul al V-lea prezintă participarea şi aportul femeilor – româncelor în lupta pentru libertate şi unire.  
 
Autoarea notează ca dată a apariţiei feminismului în spaţiul românesc anul 1815, deci, prima jumătate a sec. al XIX, dezvoltându-se apoi în paralel cu cel din spaţiul european, influenţat de realităţile istorice, sociale, politice şi culturale.  
 
Nume ale femeilor românce, participante active la lupta pentru libertate şi unire sunt nume ce rămân în inima şi memoria oricărui  
 
român iubitor de ţară şi de neam, nume ca: Ana Ipătescu, Maria Rosetti, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Elena Ghica, Ecaterina Teodoroiu, Pelaghia Roşu, Maria Baiulescu, Maria Cuţarida – Crătunescu, Constanţa Duncă – Schiau, etc.  
 
Îmi permit să amintesc dintr-un număr impresionat, doar un singur nume, dat fiindcă – CONSTANŢA DUNCĂ – SCHIAU ,,era convinsă că ,,tăria unei naţii este dependentă de treapta pe care se află femeia”. (Cap. al V-lea) şi aş mai adăuga şi educaţia.  
 
Este citată şi mărturia relevantă - despre participarea femeilor la momentul Marii Unirii – mărturie a lui Alexandru Vaida – Voevod:  
 
3.  
 
,,Erau şi femei nenumărate, însufleţite, fericite, că puteau participa alături cu bărbaţii, la marea sărbătoare naţională, a cărei importanţă o apreciau cu tot sufletul”. (Cap. al V-lea).  
 
La Marea Adunare Naţională de la Alba – Iulia, de la 1 Decembrie,1918, din cei 1228 de delegaţi, 61 au fost femei, mărturie a participării româncelor la Marea Unire.  
 
,,În anul 1918, reprezentantele feminismului au câştigat un drept de vot important, chiar dacă viitorul le-a arătat că mai aveau de luptat pentru drepturile lor politice. Legislaţia României Mari a acordat dreptul de vot femeilor doar prin Constituţia din 1938. Era o primă ieşire pe scena naţională, oficial recunoscută.” (Cap. al V-lea).  
 
Acum, la Centenarul Marii Uniri, este de datoria noastră să le amintim numele, omagiindu-le personalitatea.  
 
Fără să minimalizez contribuţia majoră a celorlalte personalităţi care şi-au adus aportul la actul istoric, m-am oprit doar trecând sumar în revistă Capitolul al V-lea, având în vedere că despre celelalte capitole vorbesc şi scriu şi alţi iubitori ai istoriei ţării noastre – România.  
 
ISTORIA ŞI ŢARA din inima noastră, comori nepreţuite, sunt şi vor rămâne în orizontul nostru lăuntric, aşa cum scria Blaga: ,, cea mai mare moştenire a trecutului”. (,,Manuscriptum”, 1973, p. 4).  
 
Tocmai, de aceea, efortul Mariei Someşan de a reîmprospăta memoria noastră cu faptele şi numele Celor care au scris istoria reîntregirii neamului, este meritorie, pentru că: ,,Acest orizont, care de pe pământ s-a retras în inima noastră îl purtăm cu noi, închis în noi ca orizont viu şi de neuitat”. (Lucian Blaga).  
 
Înlănţuind evenimentele, legându-le de fapte, nume, date şi locuri, autoarea cărţii ,,ROMÂNIA PLAI NEMURITOR. UNIRE ŞI CREDINŢĂ”, integrează eforturile înaintaşilor, care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, în marele fluviu al istoriei poporului român.  
 
Cartea Mariei Someşan – ,,ROMÂNIA PLAI NEMURITOR. UNIRE ŞI CREDINŢĂ” - expresie a înaltului patriotism - este .  
 
,,DARUL” făcut CENTENARULUI –MARII UNIRI  
 
1918 – 2018,  
 
TRĂIASCĂ ROMÂNIA – PLAI NEMURITOR!  
 
Lucia – Elena Locusteanu  
 
Membru al Ligii Scriitorilor Români  
 
Referinţă Bibliografică:
Lucia -Elena Locusteanu:CARTE - DAR FĂCUT CENTENARULUI MARII UNIRI / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2887, Anul VIII, 26 noiembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!