CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Eseuri >  





AUGUSTIN OSTACE:LEXIKON INTRU MIORITHICUM
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
LEXIKON INTRU MIORITHICUM 
  
TAT TWAM ASI 
  
Augustin Ostace 
  
&Toate Drepturile Rezervate 
  
…Acesta esti tu! Sau Acesta sunt eu! una din marile exprimari ale filozofiei Indiene, conferind impuls, mister si poetabilitate pe diverse latitudini si longitudini in cei peste 2000 de ani de la aparitia Upanisadelor ( cel ce sta aproape, cel ce vede, cel ce aude ) care contine respectiva matra hindusa. 
  
Nu sunt un Indolog ( fiindca in ciuda excelentilor mei profesori de Sanscrita, Cristian Ovidiu Nedu si Vlad Sovarel din neuitabilul Herald al regretatului A. Scrima, nu pot face progresele dorite, fiind blocat in primul rind de geometrizarea intru devanagari a alphabetului de cincizeci de litere… ). 
  
Istoria noastra literara consemneaza o serie de Sanscritologi cu totul deosebiti, toti innrobiti ai efortului prelungit ( Hasdeu, Eminescu, Cosbuc, Eliade, Al George ) si, care, au realizat funciarmentul unei civilizatii si culturi aparte ca cea Indiana…. 
  
Nu sunt deasemenea un Indernetolog ( present la saptamina Indiei de la Köln, chiar din zilele aceastea, si re – traind o teribila revarsare a subcontinentului Indian in metropola de pe Rhein, prin care Internetul mondial devine INDERNETUL Sanskrit, iar consequential, India, atit cea Hindusa, cit si Buddhista sau Jainista, pretind, cel putin in theoreticum, filozofarea ei ca Indianolog sau posibil Indianologist… ) 
  
Mai mult, incercarile mele de Sanscrit through English ( New York ) sau Sanskrit durch Deutsch ( Köln ) nu s-au dovedit prea fructuoase, raminind un european cu perceptii in suprafata fenomenului, innotind intr-un fel, in apele in care pot sa si alerg… 
  
Nefiind nici una, nici alta, incerc compensari prin citere, studiere si re - scriere despre aceasta dezvoltare a metafizicii umane, cu publicarea de carti personale, ca Ratacitorul Timpurilor ( 2003 – Editura Herald ), Times Wanderer ( 2013 – Editura Charmides ), sau Brahman & Atman si Transcendent Wisdom ( 2017 – Editura Sapiens ), ultimile doua carti fiind publicate si pe Amazon – KDP, sub adresa; 
  
https : // www. amazon. com. / Augustin - Ostace … 
  
Dar ce legatura are titlul nostrum Tat Twam Asi cu autorul de nici, nici… 
  
Intr-un articul semnat de Al. Stefanescu ( Luceafarul – Bucharest, Mai, 2018 ) despe o postuma a lui Eminescu, si redistribuit de B. Massion de la ARO – Frankfurt catre mine, poemul Tat Twam Asi al Luceafarului nostrum, este reanalizat intr-o forma poeto – internetizabila, care ar merita un comentariu aparte… 
  
…Eruditia lui Eminescu este incontestabila, dincolo de speculatii, neimpliniri, sau omisiuni de litere, subliniind inca o data, efortul geniului prin munca, prin citire si sciere, si nu doar prin presupusul talent al unor misterioase interconectari genetico – biochimice, care salasluiesc oarecum latent in corpus poeticum… 
  
O Reeminescizare ar condensa mantrele de pe Gange si Brahmaputra, cu Imnele Nibelungice ale Romantismului German ( care nu este doar poetic, prin Hölderlin, Goethe sau Schiller ) care nu este doar filozofic ( prin Schopenhauer sau Nietzsche ) fiindca el traieste si inspira si muzica ( Mozart, Beethoven sau Wagner ) cu reverberatii in impresionismul francez ( Monet, Manet, Renoir, Cezannes ). 
  
Revenind la poemul Tat Twam Asi, citeva din bijuteriile Eminesciene merita subliniate, “ Paminteasca zeitate…”, “ De o umbra-nfiorata e gindirea ta cuprinsa…”, “ pe-a pierzarii cai…”, “ Nici maiestatea mortii nu sfinteste pe sarac…”. 
  
Interludiu din Rugaciune, rascolitor, tulburator si fortificator…” Rugamu-ne-ndurarilor / Luceafarului marilor/ Din valul ce ne bintuie / Inalta-ne, ne mintuie / Privirea adorata / Asupra-ne coboara / O maica preacurata / Si pururea – fecioara”… 
  
…Acesta este geniul poietic, nedefinibil, inscrutabil, dar reverberabil si revelabil… L-am subliniat in Fettdruck, datorita exceptionalitatii luciferice, care, la aproape 150 de ani de la izbucnirea intru singularitatea poietica, ma oblige pe mine, umil slovenitor si cetitor, sa ma intreb, ca biet intrebator… 
  
Cine sunt Eu? De unde vin? Si incotro m-andrept / Ramin acelasi necodificat si neinteles… 
  
Cine sunt eu? Nu ascensional cersesc / Ci intuitia Speciei in spirit pamintesc… 
  
Cine sunt Eu? In CEL ETERN sa sparg indestructibil / Sarac vreau sa ramin / Si-n pururi nesfintibil… 
  
Cine sunt eu? Visator giuvaer din inimi de lotusi ?/ Sau numar numarat in schimbarea de-o clipa / rostind nerostitul si salvind infinitul?... 
  
Cine sunt eu? Subconstient din constiinta divina ? / Temporar adormit in somnul profund? / Dezunificat de Brahman in rostitorul secund?... 
  
Dr. Augustin Ostace - Deutschland – June 2, 2018 
  
LEXIKON INTRU MIORITHICUM 
  
Augustin Ostace 
  
§ - Toate drepturile rezervate 
  
Continuind precedentul articol din seria Literaturgeist ( Spirit si Literatura ) dedicat prezentei scriitorilor si poetilor romani in Lexikonul German de autori straini ( Fremd – Sprachiger Schriftstellers ) ajungem la L. Blaga ( Band I, Pagina 214 ). 
  
Poetul – filozof din Lancramul de Hermannstadt, este prezentat in respectivul Lexikon, prin lucrarile sale din Cunoasterea Luciferica, Die teufliche Erkenntnis, Eonul Dogmatic, Dogmatisches Äon, si Spatiul Mioritic, Der mioritische Raum, in care viziunea lumii, Weltsicht oder Weltanschauung, oder Umweltanschauung, este un necunoscut mister, ein nicht erkennbares Mysterium… 
  
Am extins viziunea lumii din clasicul German de Weltanschauung, la prezentul explorator al spatiilor extra- terestre, Umweltanschauung, ca o incorolare atit a mikro- spatiilor din Nano – Pico – Femto- dimensiuni, cit si makro- spatiilor din Mega – Giga – Terra - indepartarilor… 
  
Este prezentata deasemenea in stilul poetic specific Blagian, Sprachstill Synthese, si o filozofie poetica a lumilor abstracte, Sprachgefühl des Innerlicheseins, in seria din Poemele Luminii, Poeme des Lichts, In Marea Trecere, Im großen Übergang, Lauda Somnului, Das Lob des Schlafes, si La Curtile Dorului, An den Höfen der Sehnsucht… 
  
Voi incerca un insert de hermeneutizare intre criticii autochtoni ( Lovinescu, Vinea, Micu, Piru, Philippide, Calinescu, Manolescu ) care subliniaza in poematica lui Blaga un unison de pulbere poetica de Cale Lactee, o fragilitate emotionala a nemarginirilor, in care nu cuvintul, nu verbul, Das Wort oder das Wortzeit, „ e limba ta deplina“, deine Sprachvoll, „ ci tacerea“ , die Schweigen, „ ce stapineste peste taine si lumina“, überwindet über Geheimniss und Licht… 
  
Poezia lui Blaga, nu pare a fi o poezie organica prin ea insasi, ci o vitalitate retoric – abstracta intre mitologie si metafizica, plina de termeni contradictorii, Widerspruchbegriffe, o senzatie fulguranta intre post – romantism si simbolism, o senzatie metaforica dezvoltata in poeticum de Heraklit, care este insasi parintele contradictiei dialectice, Polemos panton men pater estin, germanizat in Der Streit ist der Vater von allem… 
  
Este oare necesara o contradictie in poeticum, Dichtumwiderspruch, prin insasi termenii poetizati si metaforizati uzitati, care sa potenteze nelamuritele maluri ale misterului cuvint, scris, rostit, glasuit, sau tacut in necuvint? 
  
Consider ca da, fiindca bataliile lumilor poetice si poietice, a confruntarilor prosodice din metrica versificatiei, tind finalmente intru poetosophic, adica o intelepciune poetica, dincolo de curente poetice din toate timpurile, autorii cei mai renumiti in topic de pe toate latitudinile lumii sau scoli de poezie incercind ideologizarea neideologizabilului… 
  
Este greu de sesizat in Blaga daca verbul sau substantivul ar fi prioritari in lirism, fiindca toiagul si stinca sunt irrepresibile pentru orice izvor, iar poetul trebuie sa devina un cautator, Dichter – Forscher, un descoperitor, Dichter – Entdecker si un gasitor, Dichter – Erfinder, imbogatiind viata poeziei, Lebensdichtum, tocmai prin sacrificialul sau…” intreaga poezie a lumii, intr-un vers sa fie, ar intrerupe in mister, eterna vesnicie”… 
  
Dr. Augustin Ostace - Germania 
  
Post Scriptum – 1 ( June 2, 2018 ) 
  
Ar exista o posibilitate lirico – philosophica intru restructurarea poeziei si philosophiei Blagiene inspre marea lume poetica – filozofica a Occidentului ( Germania, Franta, Italia, Spania, Anglia, America, Canada ) si Orientului ( Euroasia, India, China, Korea, Japonia, Australasia ) acum, la inceput de Millenniu trei, in acest computero – renascent WELTMIORITHICUM, sau WORLDMIORITHICUM? 
  
Daca acum trei luni aceasta intrebare era intr-un potential utopic, acum, printr-o neasteptata dezvoltare in poetica filozofica reimpletind Miorithic si Occident, si Miorithic si Orienrt, fenomenul Miorithic ( in special cel Occidental ) isi regaseste o restrabatere care ar necesita si o necesara RE – BLAGIANIZARE a autorului din Poemele Luminii, Pasii Profetului, La Curtile Dorului, Lauda Somnului, Eonul Dogmatic sau Spatiul Mioritic 
  
Consider ca insasi conceptual Miorithic sufera o reevaluare in sensul unei scindari benefice intre Clasicul Miorithic ( din spatial national ) si Occidentalul Miorithic ( din spatiile diasporei, mereu in extindere ), care ar genera tensiuni creative si productive, conferind o sansa Diasporei noastre intru o reafirmare chiar in minimala ei exprimare… 
  
Dr. Augustin Ostace - Deutschland 
  
LEXIKON & BACOVIANISM 
  
Augustin Ostace 
  
§- Toate drepturile rezervate 
  
…Deci Bacovia in Lexikonul nostru ( Band I, Pagina 129 ), autorul si traitorul unor apasatoare sentimente de izolare si singuratate, Bedrückende Gefühl der Einsamkeit und Isoliertheit, intr - o lume de adversitati intru arta, Kunstfeindlichen Umwelt, fara perceptia salvarii, ohne Empfindung der Auswege… 
  
Din opera poetului simbolist, sunt mentionate in Lexikon, printre altele, Plumb, Blei, Scantei Galbene, Gelbe Funken, Cu voi, Mit euch, Stante bugheze, Bürgerliche Stanzen, Spre Primavara, Dem Frühling entgegen si Poema Finala, Schlußpoem.. 
  
Incercam o sinteza, o forma de Post – Bacovianism, urmind critici si comentarii din Calinescu, Lefter, Streinu, Negoitescu, Petroveanu, Philippide, Manolescu, care incearca, mai mult sau mai putin, o re-sacralizare a poematicii insolitului symbolist, numit chiar print al poetilor, “ stau gol in parcul solitar, décor de doliu funerar”… 
  
…Sa incercam acum, o critica conceptologica a remarcabilului vers din Lacustra, “ De-atitea nopti aud plouind // Aud material plangand”, considerind ca acesta ar merita o reanalizare dincolo de literarul critic inspre literarul conceptologic… 
  
Materia, care vine de la grecul hyle si latinul mater, este o mama, o sursa si o resursa a obiectivarii realului, opusa ideii, lui eidos ( din disputa Platon – Aristoteles ), dar, aceeasi materie este primordialul substrat al schimbarii, hypokeimenon, deci, materia isi primeste intotdeauna noul eidos, incepind cu prote hyle, first matter, materia prima… 
  
Dar, o filozofare a materiei nu poate eluda stiintele exacte, physica, chimia, biologia, prin care seducatorii muzelor poetice se vad concurati de seducatorii muzelor stiintifice, in care materia insasi isi are propria sa negatie in antimaterie! 
  
Adica o batalie intre proto-poet apartinind de stiinta poetica, of prosody, de muza stiintifiica, nuu, poetosophy, si poeto - poetul din muza poietica, redesemnindu-l astfel pe Bacovia ca predestinat ecou al disputelor poeto-filosofo - stiintifice! 
  
Dar, disputa materie – antimaterie, nu ar insemna si o alta perceptie stilistica intr-o poezie ce se vrea cat mai stiintifica, si o stiinta ce se doreste cat mai poetica? 
  
Adica, de ce nu o perceptie intru sensibilis a antimateriei, cel putin in poetismul nostrum ( deocamdata!)… 
  
Bacovianism Bacovianism! 
  
Re - auzind antimateria plangand 
  
Revolta fiintei in prelung sophism… 
  
Dr. Augustin Ostace - Germania 
  
Din Lexikon – Fremdsprachiger Schriftsteller – 1981 - DDR 
  
Post Scriptum – 1 ( June 2, 2018 ) 
  
Materia ( nu numai cea Bacoviana ) ramine una din marile mistere ale Universului ( atit cel fizic cit si poietic)… 
  
Acceleratoarele de particule, Beschleunigungsbestandteile, ne ofera noi proprietati ale acestei forme fundamentale a universului, extinzind definitia ei de la ceva care are masa ( de la infradimensiuni la masele stelare ) si ocupa un spatiu ( inclusive cel quantic ), la acel ceva ce contine si se contine prin energie, la acel ceva ce poate suferi si supravietui la toate schimbarile si transformarile din univers ( pe care-l cunoastem doar in proportie de…5 %! ) la acel ceva ce este adaptabil si re-adaptabil atit in universal fizic ( cu o virsta de aproximativ de 14 miliarde de ani ) cit si in universal biofizic ( viata insasi, cu o virsta de aproximativ 4 miliarde de ani ) la acel ceva ce impartaseste si se impartaseste in spatialitate, temporalitate, causalitate, gravitationalitate ( si posibil antigravitationalitate ) fiind nascuta direct in presupusul Big Bang de acum 14 miliarde de ani… 
  
Am facut acest demers in sensul extinderii poetice si filozofice in lumea tot mai densificata si complexificata a stiintei si cercetatii, care pot re-poetiza si re-filozofa inspiratii si intuitii, creativitati si versificatii intru fenomenul uman, mereu redefinibil si extensibil, in care astrofizica si astropoezia, cosmofizica si cosmopoezia, biofizica si biopoezia pot fi refilozofate de acest timp de Millenniu trei de INERNETOZOFIC si INTERNETOFILOZOFIC… 
  
Dr. Augustin Ostace - Deutschland 
  
LEXIKON & SAPIENTISM 
  
Augustin Ostace 
  
§ - Toate drepturile rezervate 
  
…In Lexikonul German al Scriitorilor Straini, ajungem la Arghezi ( Band I, Paginile 93-94 ), poetul tuturor corzilor lirice, fiind in aprioricul poetic si calugar, Mönch, si canonic in manastire, Domherr in Bukarest, sau chiar ucenic ceasornicar, Uhrmacherlerhling in Genf, toate contribuind probabil predestinant la autorul de Cuvente Potrivite… 
  
…Din opera poetului sunt mentionate in Lexikon, Flori de mucigai, Schimmelblumen, Psalmul de taina, Heimlicher Psalm, Ochii Maicii Domnului, Die Augen der Mutter Gottes, Cimitirul Buna Vestire, Der Friedhof Maria Verkündigung si Cintare Omului, Gesang an den Menschen, un apoteotic imn adus omului – creator, ein begeisterter Hymnus auf den freien Schöpfer… 
  
…Urmind o serie de critici si comentarii din Calinescu, Lovinescu, Crohmalniceanu, Cioculescu, Ralea, Micu, Vianu, Balota si Manolescu, care structureaza un Arghezi proteic, mi-as permite o imbogatire stilistica a poetului, printr-o restructurare inspre genul de proton – proteism Arghezian ( abioticul nu dispare din biotic niciodata, nici de la cea mai inalta culme poeto- ontologica! )… 
  
…Cu totul remarcabile corelatiile din Arghezi, realizate de Manolescu, cu valorile mondiale in domeniu, ce trimit la Eschil, Dionisos Areopagitul, Meister Eckart, Shelling si Fernando Pessoa, toti prezenti si in Lexikonul German… 
  
…Referitor la Cantare Omului, Gesang dem Menschen, as indrazni sa adaug o dezvoltare anthropologica din Homo Anthropos, si una sapientologica din Homo Sapiens, prima ca Genus Homo ( Gattung Homo ) si a doua ca Species ( Sapiens ), ambele apartinind Regatului Animalia, Phylum Chordata, Classa Mammalia, Ordinului Primate, si Familiei Hominide! 
  
Intrebarea intrebarilor in poethologismul strabaterilor, insumind speculatii Hominidologice, tensiuni Anthropologice, incertitudini Sapientologice si necunoscute Conceptologice, s-ar dori in genul; 
  
Pe cine canta Arghezi in poematica sa? 
  
Pe care om? Din care domeniu din Scala Naturae, “ venind din strabuni, pe branci, prin rapi si vai adanci”? 
  
Pe omul Sapientologic, adica omul – om apartinind Speciei Sapiens? 
  
Pe omul Anthropologic, adica omul – maimuta ( Homo Erectus ), apartinind Genului Anthropos ? 
  
Sau pe omul Hominidologic, apartinind maimutei – om ( Chimpansee, Orang – Utan)? 
  
Sau o posibila transcombinatie poetologica in forma Hominid – Anthropo – Sapiento – Poetica?... 
  
El, omul, ca individ si ca Specie ( masura tuturor lucrurilor, nuu, deci si poetice ) are pre - reprezentari in oricare din ascendentii citati! 
  
Cu probe stiintifice! De ultima ora genetica si moleculara! Sa fie ucenicul ceasornicar din tinerete, Uhrmacherlehrling, un proto – magician al versului osmozat in molecularitatea geneticii de acatist, profetiind testamentar o sinteza intre Homo Faber, Homo Cogitans, Homo Poeticus si Homo Bionicus ( biologia inteligentei artificiale)… 
  
In ce om traiesc rezonantele Argheziene? In Omul anatomic, anatomische Bauplan, in omul biologic, biologische Dasein, sau in cel ontologic, ontologische Mitdasein? 
  
In care dintre ei se insumeaza, se intrupeaza evolutia intregii ascendente care dau corolarului uman mister si revelatie? 
  
In cel din Natur – physis, sau cel din Kultur – meta – physis, ce-si dau siesi propriul chip, Eigeneeidos, propriul archetyp, EigeneUrBild, mereu in miscare, immer in der Bewegung, mereu in co - evolutie, immer in der Mitevolution, si in devenire, immer in der Werdung, cu scop rational, nous - telos si cu sens de intelegere de sine, Zweckheit durch Selbstdeutung… 
  
Arghezian! Arghezian! 
  
In bietul om se regasesc 
  
in nedeslusite proportii 
  
Ale pamintului vietuitoare 
  
Cele zburind, 
  
cele innotind, 
  
si cele visatoare… 
  
Dr Augustin Ostace - Germania 
  
Post – Scriptum – 1 ( June 2, 2018 ) 
  
In ciuda dezvoltarilor technologice de ultima ora, genetica populatiilor, explorari cosmice, techno-spatializarea generind industriile digitale, in originea umanului raminem inca in supozitii si ipoteze…Cine spunea ca un asemenea fenomen fundamental si originar, nu poate fi abordat doar prin el insasi… 
  
Dr. Augustin Ostace - Deutschland 
  
INDRAZNIRE INTRU WELTMYORITICUM 
  
Augustin Ostace 
  
§ - Toate drepturile rezervate 
  
…Cuum asaa? De unde acest Welt – Myorithicum? Ce inventie, ce indraznire, ce obraznicire…E cutezanta o proto – poetica menire?... 
  
…In ciuda semnelor de intrebare, sau ( si ) de exclamare, incercam o explicitare a conceptului WeltMyorithicum, in sensul intrarii fara teama si neliniste , ohne Furcht und Angst, in competitiile poetice mondiale, Weltwettbewerbsdichtum, prin virfurilor culturii noastre nationale din Spatiile Mioritice, occidentalizat ca Spatialitate ( si Temporalitate ) din Myorithicum, through Myorithical – Spatiality, si durch Myorithischeräumlichkeit… 
  
Dar de ce complexificatul Myorithicum si nu clasicul Mioritic? Initial, o latinizare din Mioritic prin sufixul – “ um”, urmate de Anglo - Saxonizarea cu “ y” in loc de “ i “ din prima silaba si introducerea lui “ h” in cea de-a patra silaba din Myorithicum, care devine acum un penta – silabic, mai complex, mai tainuit si poate mai incarcat de myster in prezentele lumi cyber - virtuale… 
  
Atunci, Spatiul Mioritic din sorgintea Blagiana a Pasiilor Profetici, sau a Nebanuitelor Trepte, trebuie continuata si expandata printr-o reconceptologizare de Temporo – Spatialitatea Mioritica, Temporo – Spatiality in Myorithicum, or Myoritische Raumzeitlichkeit… 
  
Mai mult, confruntariile poematicii mioritice cu marea lumea a poematicii mondiale, vor crea o dimensiunea probabil noua intru existential si metaphysic, configurind o posibila generatie de poeto – creatori in luminile din orizonturile lui WELTANSCHAUUNG IN MYORITHICUM!... 
  
…Respectivul comentariu, a fost provocat in parte, de o exprimare din Manolescu ( Istoria Critica a Literaturii Romane, Pagina 630 ) care, referitor la Eminescu si Arghezi, are urmatoarea remarca ( Profetica? Provocatoare? ) …Citez cu aproximari ( drama textului din context, cu inerentele deficiente )“ …Eminescu si Arghezi, din nefericire intraductibili si unul si altul ( in limbile de mare circulatie, n.a, ), asa incat faptul ca si-ar fi gasit cu greutate perechea in poezia lumii, fiecare in timpul sau, ramine doar o frumoasa iluzie a noastra, a romanilor” Incheiat citatul… 
  
Are dreptate D-l Manolescu? In parte da, in sensul ca in profunzimile din subconstietul limbajelor umane, fiecare limba are o codificare tainuita a ei, neasemuibila si netraductibila…Dupa cum fiecare individ ( inclusive cel poetic ) are un cod genetic al sau, la fel, si fiecare limba din limbajul articulat uman, are propriul sau cod philologic, alphabetologic sau phonetologic… 
  
Dar, pe de alta parte, intr-o era a videologizarilor simbolice, intr - o era a sistematizarilor filozofo-poetice, intr-o era de intense Amazonizari si crestere anuala a diasporei intru Myorithicum, orice este posibil… 
  
Chiar daca asemenea idei au fost respinse deocamdata de revistele literare din tara, de centrele de cultura din tara, de criticii literari si filozofici din tara, dezbaterea dialectica si indraznirea continua, iar conlucrarea extreme benefice dintre Augustin Ostace si Prof. I. Ungureanu de la Darmstadt, promite revelatii deosebite… 
  
Deci, sa indraznim, take action in Worldmyorithicum, Mutmachen in der Weltmyorithicum, in Weltanschauungmyorithicum, intru revalorizarea tuturor valorilor mioritice, Umwertung alle Myorithische Werte… 
  
Dr. Augustin Ostace - Germania 
  
LEXIKON & REBRENISM 
  
Augustin Ostace 
  
§ - Toate drepturile rezervate 
  
…Iesind cel putin pentru moment din avalansele poematice, ajungem in spatial prozei nationale, prin Liviu Rebreanu ( sub numele de Oliver Rebren ca ofiter al Imperiului Austro – Hungar…Imperiul, care, chiar daca a disparut in realitatea istorica data, ramine insa o teribila forta in cea creativa, fiindca Imperiul si Civilizatia sunt inextricabile… ) 
  
Trei din romanele sale sunt commentate in mod deosebit in Lexikon ( Band III, Pagina 139 ) primul fiind Ion, cu o traducere relative ciudata, fiind exprimat in Germana sub titlul Die Erde, die trunken macht in 1941 si Mitgift in 1969, al doilea este Padurea Spanzuratilor, Der Wald der Gehenkten, tradus in Germana in 1966 si Rascoala, Der Aufstand, tradus in Germana in 1942 si 1962… 
  
De departe cel mai tradus autor roman in Occident si chiar in Extremul Orient, ( Japonia ), autorul prezentului articol fiind chiar soferul cu masina sa personala Dacia 1300, 1- BN - 8077, traducatorului in Japoneza a lui Rebreanu, Sumyia Haruyia, din acel memorabil Aprilie 1982… 
  
…Mai mult, satul copilariei mele taranesti din Ardeal, Nimigea de Sus, este vecin prin dealurile sale cu Prislopul eroilor Rebrenieni, ambele fiind in stinga Somesului ce traverseaza mitica Valis Rodnensis… 
  
…Poate ca, fiind medic la Maieru ( 1982 – 1988 ) perceptia mea rebreniana primeste alte sfere conceptologice, in contextual revoltelor mele de mai tirziu impotriva unui Occident aberrant si absurd… 
  
…Fugind illegal din tara, in 1988 ( ca medic - ofiter – tradator de sub regimul communist, nuu? ), am repetat desigur in forme diferite, drama eroului Apostol Bologa din Padurea Spinzuratilor!... 
  
…Urmind comentarii si critici din Dragomirescu, Lovinescu, Calinescu, Negoitescu, Manolescu, unii considerindu-l prin diferite grille de prejudecati, posesorul unui limbaj bolovanos – arid, sau un real non – stilist, altii, dimpotriva, conferindu-I sensuri de mitizare cu multiple unghiuri de semnificare… … 
  
…In contextual Dez – mioritzarii massive din ultimile decenii a satului romanesc, prima sub tavalugul ideologiilor irationalist – comuniste, depopulindu-l si saracindu-l deopotriva ( 1945 – 1990 ), a doua prin exodul in masa a tinerilor din tara inspre sistemele capitaliste si sociale din Occidentul Uniunii Europene si Americii de Nord ( 1990 – 2018 ), romanele lui Rebreanu primesc o incarcatura neasteptat destiniala a intregii natiuni Romane, dincolo de eroii sai individuali, dincolo de patimi si suferinte tainuite in uraganul urias si fierbinte al istoriei, ce matura intreaga temporo - spatialitate mioritica din cairologicul fatalism al neantizarii… 
  
…In Dez – mioritizarea Post – Rebreniana, satul traditional al culturii noastre, de aproximativ de 2000 de ani isi pierde insasi eternitatea lui din illo tempore, isi pierde zeitatea protectoare, din corelativul Zamolxe – Iisus, devinind un neant al propriilor noastre neputinte…O puternica desfrunzire din intreg trup al romanismului mioritic, o multi – stingere dintru civilizatiile agrare ce au fost de peste 2000 de ani flacara ethnogeneselor noastre, o stingere de Greco - Latinism revelator, o stingere de Slavo – Bizantism, o stingere Teutono – Germana din temporo – spatialitatea de Siebenbürgen si Donauschwaben, cu implicatiile neantizarii intregului Rasarit European… 
  
Revenind la Ion, as adauga ca el, taranul ardent al pamintului, al muncii si sudorii, vine de undeva de dincolo de profunzimile mioritice, posibil, din profunzimile noastre sapientice, avind incarcatura bipedica din Homo Antropos, fiind vinator, culegator si pescar initial, iar prin sedentarizarea sa in satul ca cetate, Burgdorf, el devine domesticatorul de plante, de animale si de el insusi, traitorul din dorinta de viata, Lebenswille, din experienta trudei, Erlebenswille, insumate in muncile campului, hora sau inmormintare, Miterlebenswille… 
  
In speranta unei re – internationalizari a lui Rebreanu prin technologiile On Line, prin care Cuibul Visurilor, de la Maieru, Nest Dreams, prin neobositii Icu si Ursa sa devina Universul Visurilor, Universe Dreams, renascindu-l astfel pe Ion in Kybernetikos, si continuindu-I destinul prin istorie, a muncii, a efortului a suferintei, dar esentialmente, in dorinta de a munci si de a fi primul proprietar al muncii sale, Arbeitsbesitzer seiner Bemühungen… 
  
In fapt, eu nu ma consider decat un taran exilat in Occident, Taranul de Manhattan, Manhattan’s peasant sau Taranul de Abendland, Abendlandsbauer, care, doreste sa-i imprumute lui Rebreanu calificativele primite de mine de la Lumina Lina – New York, in 1999, pentru volumul meu de versuri, Being to Becoming, Fiinta spre Devenire ( Cyber – Augustin, Meta – Ostace ) redefinindu-l pe Rebreanu drept Cyber – Oliver, Meta – Rebren… 
  
Dr. Augustin Ostace - Germania 
  
LEXIKON NIKITIAN 
  
Augustin Ostace 
  
§ - Toate drepturile rezervate 
  
In Lexikon German al Scriitorilor Straini, Nichita Stanescu ( Band III, Paginile 336 – 337 ) este prezent cu Sensul iubirii, Der Sinn der Liebe, cu O viziune a sentimentelor, Eine Sicht der Gefühle, Dreptul la timp, Das Recht auf Zeit, cu Elegii, Elegien, Necuvintele, Nicht – Wörter, toate simbolizate ca semne a puterii de creatie a omului, Kennzeichnung der Schopferkraft des Menschen… 
  
Mentionez ca urmez o serie de comentarii si critici din Piru, Popescu, Grigurcu, Manolescu… 
  
Punctul meu de vedere, desigur subiectiv si individualist, e ca prin dezarticularile balcanismului autochton, in Nikita s-a pierdut un mare filosof al limbajului si posibil al syntaxelor gramaticale, care ar fi avut un puternic impact in lumea philologiei si culturii, poate mult peste hotarele traditionale ale spatiilor mioritice… 
  
Nikita a posedat in unicum o rationalitate in mioriticum, o dezfermecare a lumii poetice, Entzäuberung der Weltgedichte, care printr-o filozofie poetizata ( remarcabila la Blaga ) ar fi re-iluminat intr-o sinteza proprie atit Idealism cit si Romantism prin maxima Adevarul ( poetico – filozofic ) este intregul, Die Wahrheit ist das Ganze! 
  
Gasesc in Nikita o indraznire in re-asaltarea mitologiilor si religiilor lumii, “ Eu sunt cuvintul sunt // Eu sunt urechea care aude cuvintul sunt” o reluare din papirusul egiptean Prisse, aproximativ cu 1000 de ani inainte de legendarul Moise ( I am who I am )… 
  
…Poetul ( aici Nikita ) este mitul insasi, cautatorul marilor mistere, reiterind “ Eu sunt cel ascuns, Creatorul cerurilor si al tuturos Fiintelor, Nuk pu Nuk!” 
  
Sau reluat in Avesta vechilor persi, Ahmi yad Ahmi Mazdao, Eu sunt cel care sunt, si rationalizat in Cartezianul Dobito ergo cogito, Cogito ergo sum… 
  
Nikita asalteaza originea limbajului, “ Ah! Cuvintele, tristele // ele curg in ele insele // desi sensul lor este static// “, prin care cuvintul lucru ii corespunde lucrul cuvint, o neasteptata echivalenta a lucrul in sine Kantian, Dinge – an – sich, care prin insasi incognoscibilul sau, atrage vrajit creatorul, luptatorul, devenitorul… 
  
Nikita remorphologizeaza emotional si anatomic deopotriva ( Omul este un animal care plinge!), “Numai lacrima, numai ea // Transporta sinele catre sine // ridica sinele din sine//prin simpla luare”… 
  
Intrebam, rhetoric desigur, care Sine, Nikita draga ? Cel individual ( atman ) cel al Speciei ( Sapiensatman sau cel Universal sintetizat in Brahman? 
  
Reluind fire din Eminescu, Cosbuc, Bacovia, Blaga, Arghezi, as intreba intru nedumeriri daca material anorganica, cea neinsufletita, ar avea o insufletire a ei, inca imperceptibila in acceleratoarele de particule sau statiile extraplanetare, toate technologizate si poetizate intru uman… 
  
Alte citeva remarcabile exprimari Nikitiene “ Ma doare diavolul si verbul” ( Este infernul un paradis optimizat sau vice – versa? )…Sau, ” Sa nu adormi. Lasa cerul deschis// Pina cind vom deslusi desimea “( Care desime? Cea din Micro-Nano-Pico-Femto? La peste 40 de ani de la aceste rostiri, in plina era a infra – dimensiunilor, totul pare a fi fara de sfarsit… 
  
…Poate fi poezia, o muza poietica si o muza stiintifica? 
  
Simili – poeto - stiintific! 
  
Sau si o muza filozofica? 
  
Sau si o muza a muzelor? 
  
In cercetare, in descoperire in inventii? 
  
Prin care si hadroni si mezoni si spini orbitali s-ar refluidiza intru traitorul metaforei absconse, rezonind intru acelasi, pentru acelasi si prin acelasi… 
  
Ce din nelamuriri, din incert, din necunoscut, s-ar putea prelua poetico – inspirator, inspre imensitatile necunoasterii, Zu der Ungewissheit?... 
  
Dr. Augustin Ostace - Germania 
  
A Rewriting of Romanian Poetry - 
  
Referinţă Bibliografică:
AUGUSTIN OSTACE:LEXIKON INTRU MIORITHICUM / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2711, Anul VIII, 03 iunie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!