CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  





Taina urzelii vegetale, cronică de Virginia Paraschiv
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Taina urzelii vegetale 
  
Poetul Alexandru Florin Ţene păşeşte în Cetate cu un mănunchi de poeme, Sonata pentru creşterea ierbii, adunate sincretic sub semnul sonatei, pentru ca poezia să emită sunet şi imagini într-o contopire elegiacă. Poetul îşi mlădiază cuvintele discret, îi repugnă şi zgomotul de fanfare triumfalist, dar şi ostentaţia negativistă delirantă. Apetitul pentru consimţirea resemnată la realul nevrotic şi deprimant, dar şi radicalismul isteric contestatar, îi lipsesc cu desăvârşire poetului Alexandru Florin Ţene. O voce poetică sobră, echilibrată, a cărei unduire de trestie cugetătoare nu le pot înfrânge urâtul, răul şi mizeria lumii. O lume în care sunt în vogă , trebuie să recunoaştem, scrâşnetul apocaliptic, megalomania perversă a eului resentimental, apetenţa pentru imaginarul de coşmar. Poetul nu trăieşte într-o lume paradisiacă, utopică , 
  
într-o irealitate regizată metaforic, dimpotrivă, ia act de lumea reală interogând-o cu disperare existenţială. Un poem al unei tragice interogaţii, Ce este patria, defineşte conceptul în conformitate cu suma destinelor frânte. Cuvintele atrag fetişurile istoriste şi ratările colective, catalizează la modul periculos violenţa în numele cauzelor drepte. Autobiografie aduce în atenţie gracilitatea şi inocenţa de copil într-o lume horror a războiului. Copilul care poate să-şi facă jucării din zdrenţe de vise prefigurează adultul care va avea puterea de a se abstrage diurnului terifiant şi de a da ascultare armoniilor subtile, evadate din captivitatea timpilor istorici. 
  
Cale lungă are poetul pe lumină călcând 
  
cu călcâiele bătătorite de dor de ducă 
  
purtând la tâmple câte o vină în apus 
  
ce-o duce şi acum în gând acolo Sus 
  
şi-n mână cu o floare ce se usucă. 
  
Singurătatea poetului de cursă lungă 
  
Poetul cu rădăcinile aspre şi dure ale vieţii rurale păşeşte sfios pe calea princiară a poeziei. Vina de care pomeneşte să fie vina despărţirii de cutumele căminului patriarhal? Iar floarea ce se usucă să fie oare visul ce-şi stinge flacăra în confuzia deşartă a dezamăgirii şi iluziilor repetitive? Pentru că poetul temerar se desprinde de ţarina strămoşească, dar riscă să eşueze în deriziunea uzanţelor urbane: 
  
Înserarea a strâns orele pe făraş, 
  
Şi resturile zilei abandonate de noi 
  
. Speranţe, certuri, idei, chiar un vechi lămpaş, 
  
Au ajuns toate la ghena de gunoi. 
  
Resturile zilei 
  
Noaptea urbană ascute simţământul de singurătate şi inadaptare, poetul insomniac îşi macină o existenţă marcată de tabieturi sterile şi penibile. Lumea urbană, o lume confuză, ostilă, agresivă, un univers glacial. Este de observat infuzia bacoviană a ploii şi umezelii care descompune şi sluţeşte chipul trufaş al oraşului. Motivul frigului străbate implacabil imaginile urbanităţii alienante. Pasager prin lumea tristă şi încleiată în rutină, poetul îşi nutreşte forţa de perpetuă fiinţare spirituală şi de regenerare , în Cuvânt, cuvântul rebel şi îndărătnic se lasă cu greu modelat. Învrednicirea onestă a rostitorului poet, produce cadenţe armonioase ce secondează imaginile unui tărâm mirific, un tărâm paradiziac al naturii pure şi nealterate. Acolo e locul geometric al spiritualităţii absolute unde poetul înalţă incantaţii despre misterul alternanţei existenţiale în consonanţă cu acolada temporală infinită.: 
  
Şi tot ne integrăm în hăul lui deschis 
  
Încrucişându-ne cu vetuste spaţii şi istorii 
  
Cei doi gemeni-timpul şi spaţiul Pentru că timpul este cu adevărat obiectul aspiraţiei cognitive poetice, dincolo de limanul logicii ce prestabileşte noţiunea în datul ei fizic, dogmatic şi sapienţial şi o disociază de spaţiu, noţiune cu simplă funcţie asociativă. 
  
Un singur timp cât universul 
  
Proclamă o necunoscută definitivă. 
  
Cei doi gemeni-timpul şi spaţiul 
  
Ideea poetică despre se strecoară insinuant prin clipele îngemănate ale amintirii despre Grădina Edenului de acasă, o grădină în care nemurirea apare distilată în firul ierbii, un miracol de vitalitate, în expresia aristocrată a hlamidei policrome ce ocroteşte şoapta şi cadenţa vioaie şi semeaţă a gândului poetic. 
  
Sonata integrală pentru dragostea de frumuseţe şi de viaţă se înfiripă în tainica tăcere a urzelii vegetale. 
  
Comentariu la volumul online semnat de Alexandru Florin Ţene, Poeme, www cartesiarte.ro 
  
Detalii 
  
Scris de Virginia Paraschiv 
  
Referinţă Bibliografică:
Taina urzelii vegetale, cronică de Virginia Paraschiv / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2137, Anul VI, 06 noiembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!