CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Stihuri > Tonalitati >  




Autor: Adrian Botez         Ediţia nr. 3371 din 24 martie 2020        Toate Articolele Autorului

Adrian BOTEZ - DOINE DOINITE... (POEME)

 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
DOINĂ DE SPRERIAT PRUNCII  
  
m-a apucat prin Capul Luncii  
pe unde vin Dulcii  
să mănânce Pruncii...  
  
nu mă lovi nicăieri  
decât jur-împrejur  
cât mai înalt  
și mai pur  
  
...și nu mă lovi Azi  
ci Ieri...  
  
îmi simt Capul că  
iese din Tindă  
Creierii-și scot capul   
din Tidvă  
și – pâș-pâș -  
toți se-nghesuie în Drumul  
cel de Ghindă  
Drumul Spânzuraților   
de Grindă...  
  
îmi simt Sângele  
arhivat – chisnovat  
Sângele mi-e pitit  
prin Copaci  
Sângele-mi stă  
risipit pe orișiunde  
și-i tare speriat de Draci :  
”nu – pe asta – te rugăm  
să n-o faci! – sau fă-o  
dar nu pe loc  
ca Descântații cu Busuioc  
ci la Miez de Noapte  
dimpreuncă cu  
Vârcolaci!”  
  
și strigă – toți - din Hambar  
și strigă din Staulul de Vaci...  
  
iar Ciorile – Negre și Albe  
năvălite-n Salbe  
cârâie – de zor – că ”da”  
bucuroase foarte  
că n-oi mai mișca...  
  
...nimic nu m-a îndurerat  
(și pus pe urlat!)  
mai tare – la mine  
decât că m-am trezit și  
n-am mai visat...  
  
e-atâta Pustie  
și atâta Mânie  
c-am început să-mi  
ciugulesc singur  
Ochii și Creanga  
eu - mie...  
  
și nu-s spânzurat  
decât pe-Nserat...  
  
și nu-i nimic din Trufie  
ci – cum vă spusei :  
din prea mare Pustie...  
  
A FOST ODATĂ-UN BLESTEMAT  
  
a fost odată-un Blestemat  
nu căpătat – de cel Curat :  
dormea în Cușcă – nu pe Pat...  
Casă avea Coașcă de Melc  
lătra la el un Câine Berc...  
...când s-a trezit din Mahmureală  
avea nu Creier – ci o Oală...  
  
și-așa mergea pe Drum – mă mir  
tot nimerea în Cimitir...  
nu-i luase Urma vreo Vântoasă :  
era așa – cu Fire-Ntoarsă...  
  
și prăznuia – în Cimitir  
cu Morți de Soi - și cu Sictir :  
veneau – acolo-ntre Morminte  
numai Paharnici și Judecători  
unii pe Flori – alții sub Flori  
înveșmântați în Jurăminte  
rostind Cumplitele Cuvinte...  
  
...am fost și eu – la ei – cândva  
m-am plictisit - și-acu-s așa  
cum mă vedeți - ca pe Știuleți :   
cu Capul mă dau de Pereți  
Abur – pe Nări – eu nu vă scot  
Ochii-a-i deschide – nu mai pot  
ai zice că sunt gata Mort...  
de am vreun Gând – ies din Sicriu  
spânzur de viu – că toți mă știu  
și fac – în jurul meu – Pustiu...  
  
...uitai c-am început ceva  
Ceasu-n Perete iar va sta :  
acela ce fu blestemat  
de Iele fost-a întremat  
și călărește-acum un Hat...  
că s-ar putea – acuși – să vină  
călare pe vreo Cioropină  
și să vuiască-n Miez de Noapte  
Clopote Mari – Clopote Sparte...  
  
de-aia zic : vorbiți în Șoapte  
sorbiți din Vin ca dintr-o Carte... :  
mai amânați venirea lui  
Crai de Susai – Hornar Hai-Hui  
...venirea Blestematului...  
  
...nu se mai știe Rânduială :  
acu' e Mort – acu' se scoală!  
și face – în Ogrăzi – Răscoală :  
Școli de Murit - Școli de Trezit  
Ciolane-om fi toți – în ăst Schit  
...ne-or sta – Lună și Soare - -n Gât...  
  
...e bine pentru Amigdale  
un Mort ca ăsta – să se scoale...  
...că - mai o Vorbă – Baclavale  
uiți și de Moarte - și de Șale...  
  
DOINA ȘI LUNA  
  
ursuzlâc  
la parmalâc :  
vine Lună cu bâzdâc  
  
și se ia de mine  
că n-am făcut bine  
că pe unde trec  
mult rău mai întrec  
și de stau – cumva  
usuc o Tarlà...  
  
”-nu eu – Lună – fac ce fac  
ci mă dibuiește-un Drac  
și-n loc să cânt prin Pădure  
cânt cu Păsările Sure...”  
  
”-dar apucă-te de treabă  
ai făcut din lume – -o Babă...”  
  
”-de-apucat m-aș apuca :  
dar cine Lunii-o cânta  
Cântece – de-o-nfiora  
Cântece de dor și jele  
Cântece mai Săltărele  
de-ți pierzi Crugul – pentru ele  
de te latră Rrei Cățele...?!”  
  
...depinde cum lingușești  
să scapi de Lună – să crești  
și Lăuta să-ți păzești  
cum și marile Povești...  
  
CÂND TOATĂ VLAGA VIEȚII TRECĂTOARE  
  
când toată vlaga Vieții Trecătoare – tu o ții  
pentru-a răzbi spre Mistice Călătorii  
nu-ți pasă de-astă Răpciugoasă Lume  
ce – încă de la Faceri – uitat-a de Minune...  
  
cu Caravanele – plecând prin Sfântul Mit-Deșert  
lași dărâmată Casa – a Hoitului inert :  
începi să vezi Palatele Măririi  
și-L înțelegi - în Duhu-I – pe Cristul Pătimirii...  
  
...din Oază-n Oază – devii mai Înțelept  
iar Șerpii-ți șuieră că ești pe Drumul Drept :  
nu Crima ți-a-mplinit Pelerinajul :  
  
Pasărea Phoenix – CARTE-ți fuse - Povață și Curajul...  
...te roagă-n Întunericul de Stele  
și Crist va coborî – la tine – dintre ele!  
*  
...dar nu te-ntoarce – cumva - Orfeu Șovăitor :  
cei fără de Credință – fără de Suflet Spor  
niciunde - Sălaș n-au – Viață ori Odihnă  
n-au Șansa Sfântă-a Duhului-de-Tihnă :  
în toate și în toți – se șterg din Rânduială  
DEFINITIV... - ...doar amurgesc și MOR   
Crist anulând – în Cosmos - al lor Tipar-Croială...!  
  
PENTRU CE ȘI CUI – SMERIT - SĂ MULȚUMESC?  
  
pentru ce și cui – smerit - să mulțumesc ?  
pentru că-s ”schilodul” ? - și că-mbătrânesc ?  
...orice fac – în Viața Urii – pe loc mă rănesc!  
Soartă o fi asta ?– ...Divin Imbecil :   
Candela-Ntrebării stinsu-și-a Fitil...  
  
condamnat la Carceră Perpetuă – cum un Criminal :  
orice Năzuință – spre Lumină – se-nchide-n Cristal !   
Tânăr n-am fost niciodată – nici măcar nu știu  
ce mă ține-n Viață și de ce să scriu...  
  
...scriu – mereu – ca Obsedații - să nu-nnebunesc :  
nu-nvățai nicicum – în Viața-mi – să le potrivesc :  
sunt înconjurat – ca Fraier – de Mii Colți Rânjiți  
  
gata să dezbine Hoitul meu : Ciocli Cuminți...  
...Pasărea mă-ntreabă : ”de ce nu te-agăți ?”   
eu răspund : ”de-al Naibii – Fârtato! – să nu mi te-arăți!  
...Logica Cretină-mi sapă – mie – Groapă  
făr' măcar să știe că ruptu-i-am Sapă...!  
...Satano – Satano – prea te-ai buricà  
și – de bucurie – CRED C-AI ORGASMÀ!”  
  
CU CÂT NU VEI VENI – CU ATÂT TE VOI ȚINE MINTE MAI BINE  
  
cu cât nu vei veni – cu atât te voi ține minte mai bine :  
ai făgăduit că vom urca – împreună – Coastele Muntelui  
ai făgăduit că – împreună – vom afla Miraculosul Ciorchine  
al Canaanului – iar nu să mă lași să putrezesc în Adâncurile Hanului...  
  
te-am așteptat în Caleașcă : acum – nici pe jos dacă vii  
nu va fi altfel : te vor opri – un Câmp de Mânii – dar și Porumbei – mii...  
căci Vulturii au năvălit – de curând – în Sfânta Grădină  
și nu vei mai afla – întreagă – Acolo - nici măcar o Biată Sulfină...  
  
a sosit Amurgul – dar Mireasma Drumului n-are vreo Veste  
  
a sosit Amurgul - și Lăuta Mea nu mai murmură nicio Firavă Poveste...  
a sosit Amurgul – tot ce-am gândit și visat – se vestejește...  
din Cer cad - Ploi și Comete Râncede – Putredele Fructe :  
  
știu că tu îi vei împiedica – pe orice Războinici – să lupte...  
...mă voi încinge – furios – cu Platoșă de Inorog  
mă voi lupta cu Graiul Rugăciunilor – până voi face – din Stârvurile Beznelor – STOG!  
  
DOINA PLECĂRII  
  
Floare Colilie  
e-atâta Mânie  
la Canatul Zorilor  
Țâța-Ncuietorilor  
  
încât – fără să-mi grăiți  
înțeleg că nu mă știți  
nu mă știți și nu mă vreți  
la 'cest Prag de Oameni Beți  
și cu Vorba de Scaieți...  
și că m-alungați  
în Codri Dungați...  
  
nu vă temeți - oi pleca  
n-oi sta la voi – în Tarlà   
nici prin Gând nu-mi da...  
  
”ziua bună” nu v-oi spune  
oi face o Rugăciune  
c-am scăpat de stricăciune...  
  
...nu-mi era de stat  
la Loc fără Sfat :  
uite c-am plecat  
Sori am îmbunat  
Pe Umeri am Stele  
Călăuză – Iele  
ies ca dintr-un Bocet  
stârnind draci în Răget  
...am și Veste Bună :  
în Frunte-mi stă Lună!  
  
...dar în urma mea de om  
n-a rămas verde vreun Pom  
n-a rămas – cu Drept – vreun Om :  
au rămas vreascuri de Foc  
și Cenuși – în orice Loc  
  
eu plecai chemat de Grai  
venit – măre – dinspre Rai...  
pe voi nimeni v-a chema  
doară că veți dispărea :  
între Munți și Stea  
nu v-a mai rămâne  
decât Loc de Mâne...  
  
LĂUTA MEA – ZIARUL ÎNSTELAT  
  
am publicat Grădini – Marìi de Flori  
am publicat și Pești – Corăbii – Nori...  
...apoi - am publicat Umanitatea Oarbă :  
Ediția-a fost anemică – alergică și slabă...!  
  
...m-am săturat s-o fac pe Ziaristul  
(...din umeri dă și ”nenea doctor” – Oculistul...) :  
oricât i-am tras – cu Spaimă – Văl lui ISIS  
Pupilele Umanității se-ngropară-n IRIS...!  
  
...eu nu mai public – ci-am făcut ”SCRISOARE  
LUI DUMNEZEU” : Ființa-mi RE-MĂSOARE :  
fac Munți să cânte – -Izvoarele prin Vocea-mi curg  
  
ei bine – va să zică NU-I ABSURD :   
vreau să devin – o Vreme – DEMIURG :  
să public doar Facerea cea Sfântă – pentru Înger :  
  
el ca să plângă... – ...eu să cânt și sânger...  
...Lăuta mea – Ziarul Înstelat  
până și Ochi de Dumnezeu a-nrourat...!  
  
DOINA DEZERTORULUI  
  
Nor de Nor  
s-au strâns Ciopor  
Ciorile – cu Spor  
tot îmi spun să mor  
  
oi muri – să n-aveți grijă  
nu de Glonț și nu de Spijă  
ci de dor de Munți – Izvoare :  
mi-s departe de Hotare...  
  
Sufletul mi-au mângâiat  
pân' și-n Somn s-au arătat  
Gând mi-au revărsat  
de Petale – Strat...  
  
iar eu – Om Târziu  
cu Ochiul Zbanghiu  
am mers pe un Drum  
presărat cu Scrum...  
  
acum numai Slova  
îmi sleiește Vorba  
dar n-aduce-n Suflet  
Boare de Răsuflet...  
  
Grija vi s-a împlini  
voi muri – da – voi muri  
nu de-al vostru Sfat :  
de Plâns Sugrumat...  
  
poți să mori de Dor  
de-amintiri ce dor  
și poți să te stingi  
când Munți nu atingi  
când nu faci vreun Foc  
sub Bradul-Mijlòc  
  
când Izvoarele nu-ți cântă... :  
amintirea te frământă  
suflarea nu ți-o-nveșmântă  
cu Vedenia Cea Sfântă...  
  
voi muri de dor – Departe  
făr' s-apuc pictà vreo Carte  
cu lacrimă și cu Sânge...  
...Muntele – în min' – se frânge...  
  
stau într-un Deșert  
asta nu mi-o iert  
căci la Căpătâi  
îmi zac Trei Momâi  
  
iar nu Mumele  
iar nu Ielele :  
Inorog am fost  
acum – mor de prost...  
  
...distrez Ciorile  
pornesc Morile  
să-mi fărâme Lanț de Lume  
peste min' să nu dea Brume...  
  
...când Iarna s-a-nfăloșa  
eu – de mult – voi dispărea...  
  
...nimănui m-oi arăta...  
...de Dumnezeu mi-e rușine  
că îmi vrut-a numai Bine  
m-așeză chiar lângă Sine  
  
eu fugìi... – ...Javră de Câne...  
  
...să-mi uitați și Numele  
degrab' - ștergeți Urmele...  
n-a stat ici nici Om   
nici Pom  
ci un Pui de Lele  
fără Soartă – fără Stele...  
ci un Corb Zăcaș  
rătăcit și laș...  
  
CONSTATĂRI, SFATURI ȘI DEFINIȚII  
  
află numărul de Mesaje – traficate – Exploziv și – totuși – Tainic - între Cer și Pământ  
află – printre Păsări – care n-a depus Jurământ  
fii indulgent față de Bârfe : ele sunt doar modalități sfioase – de a spune Ceva - despre Altceva - iminent și important...  
nu lăsa să vină - spre tine – Pescărușii : te vor recruta pentru Oștirea Albă – a Marelui Elefant!  
  
a trecut atâta timp – de când n-am întreprins – nimic – împotriva Serafilor  
care cântă mult prea frumos – până și în zilele de lucru ale Zarafilor!  
strânge Furnicile – cu Aripi ori fără – dacă Tainele Domestice – de aici – nu-ți sunt destule  
apoi – cu Mâinile afundate-n Buzunare – desfată-te cu cele din urmă – mult prea Feminine - Insidioase Primule...  
  
atâtea ar fi de zis și de comentat – în fiece Noapte  
despre ceea ce Stelele consideră a fi Destăinuiri Demne Numai de Șoapte  
încât se face – hăt – Dimineață - și tu vei fi din cale-afară de Ostenit - și nu vei mai putea nici măcar a-ți mișca Buze!  
  
atunci – vor veni Duhuri – Multe și Albe - și se vor da drept Urmașe de Răposate Frunze...  
...e-un Uni-Vers în care - -orice Stih – se comunică – la Modul Contrabandist și Complotist  
încât nu ai timp nici să mori – ori nici să stăvilești – cumva – această Frenezie – pe invers – de Genial Artist...  
*  
Poezia nu e decât o palidă modalitate de a comunica această Cosmică Suferință și Neputință  
Poezia e un mod – extrem de Fragil – prin care te prefaci – Histrionic – că – totuși – îți dai – Onest și Dezinteresat – SILINȚĂ...  
...din fericire (sau din sumbră-Ntâmplare!) – după atâtea - Îngropate Criminal – Păcate – Poezia – neajungând până la Regi   
trebuie să te mulțumești cu Zeii – ca Expediente : oricând – tot ce-ai declarat la Tribunalul Lunii – POȚI SĂ NEGI...  
*  
vei vedea din ce în ce mai mulți Șobolani – să nu-i alungi :  
ei sunt Umbrele Corăbiilor – pe care-ți vei salva – în Mijlocul Mării – CÂNTECELE – când Lumea asta va dispărea – lăsând în urmă doar – MISTIC – Tăcere și Încenușate Dungi...!  
  
FOAIE VERDE MĂTRĂGUNĂ  
  
Foaie Verde Mătrăgună  
una Rea și una Bună :  
lungă-i Calea pân' la Lună  
dar cu Foc și Stih Ales  
Zbori - și te faci Înțeles...  
  
dac-Albinele roiesc  
dacă Fagii-Nalți foșnesc  
poți - și tu – să te strecori  
măcar dincolo de Nori...  
  
ești cimotie cu ei  
ne-născut din derbedei :  
te-a născut o Zână Bună!  
du-te și caut-o în Lună  
  
nu-ți uita Vela Dintâi  
ce-ai avut-o Căpătâi...  
că te pierdem de Matroz  
și te-ntorci acas' pe Jos...  
  
...o Strămoașă – dintre Stele  
te-a ținut în Brațe – Vere  
de-ai ajuns să știi Ispite :  
numai Tainele Boltite...  
  
foaie verde și un Spin  
greu va fi – nimic nu-i lin  
mai ales când Spița ta  
se trage din Lupi de Stea...  
  
...deci – Vânează – Prunc Bastard  
Stihul fie Foc de Bard :  
noi n-auzim Pușcătura  
dar – cu toți – ne ținem Gura  
să n-o ia – așa – de-a dura  
și să-ți strice Căutătura  
mai ales – Alergătura  
și – nu-uita! – Alesătura :  
  
pe la Zei – pe la Zeițe  
la Cosmice Cumetrițe  
să vă strice Revederea  
Vânătoarea și Plăcerea!  
  
...nu te supăra cu Luna  
că îndat' îți ia Cununa  
și devii un Baraboi  
Hahaleră - -așa ca noi...  
  
MERGÂND PE CÂMPII CEI DIN CER  
  
mergând pe Câmpii Cei din Cer  
mă întâlnii cu Unchiul Ger :  
”de ce nu stai tu – pe acasă ?  
vezi că – pe-aici – avem și-o Plasă   
în care îi găbjim pe Proști  
ce vor a-și pune – în Cer – Cloști!”  
  
”o – nu te teme – -Unchi Înghețat  
nu-s ciorditor - și nici spurcat :  
eu vin pe-aici – că nu am Casă :  
când simt – în Stele – Pușcătura  
îndată-mi zic : <>  
Vârtejurile voast' de Foc  
Lună și Stele – la un loc  
Singura Casă-s pentru mine  
în care pot să chiui bine...”  
  
”ia nu mai dondăni – nepoate  
să stai pe-aicea – nu se poate!” -  
îmi zise Unchiul – cătrănit  
de parcă-n Casa-i am venit  
cu Mucegai - și i-am spart Mit...  
  
...așa că-l luai cu binișorul  
să nu-i clintesc – cumva – Pridvorul  
Vorbei să nu-i dau cu Piciorul :  
  
”doar până Scara se pogoară  
să-mi fac - și eu – un Rost – la Vară :  
deja-s – cu suflet – pregătit   
nu-s – Doamne feri! – vreun parazit!  
de-ndat ce Scara am zărit  
ca Oul – m-am rostogolit  
drept în Cuibarul de Lumină  
s-ascult la Îngeri – cum suspină..  
să-nvăț - și eu – mai cumsecade  
Lăuta să-mi strunesc – din Coarde...!”  
  
...n-o fi fost Unchiul mulțumit  
dar eu vedeam un alt Zenit...!  
  
E TRIST – MENIND A RĂU – ÎN LUMEA-N CARE PLOUĂ  
  
e trist – menind a Rău – în Lumea-n care Plouă  
(...chiar e păcat să ai Lăută Nouă...)  
și de-ar fi Soare – tot plictisitoare :  
Cuvânt după Cuvânt - se dau la Tocătoare...  
  
te duci la Râpă : Țăndări de Lăută  
Țipete ne-ascultate de vreo Brută...  
din Țipete - nimeni nu se hrănește  
dar nici de vreo-Armonie – nu se sinchisește  
  
te-apuci să cânți – despre Călătorii  
și vrei să nu se uite Matrozii dintr-o Zi  
dar Huiduieli ”en gros” se prăvălesc  
și te sufocă – Sufletu-ți storcesc...  
  
răutăcioase – tot mai greu duhnesc...  
...bine : să nu mai fie Poezie  
să stea – un' peste alții – în tot mai Strâmta Colivie...  
  
SĂ CREZI ÎN CRIST : IDENTITATEA TA ADEVĂRATĂ  
  
să crezi în Crist : Identitatea ta Adevărată  
pe care Nimeni nu ți-o ia - și Niciodată  
să Îl iubești pe Crist : nu te urăști pe tine  
în Lumea asta – Labirintică – de Crime  
  
când spui o Rugăciune – spune-o-n Limba ta Amară  
(...cu inflexiuni de Înger și de Fiară...)   
pe care – nici pe ea – nu ți-o pot lua - de-afară :  
nu Preoții înseamnă Rugăciune  
ci Răstignirea ta – pe Gòlgote Străbune...  
  
nu Catedralele te ocrotesc – în Vale :  
Iubirea ta de Cer – croi-va-ți – mereu – Cale...  
cu Fratele Cel Mare – Crist – drept Călăuză  
  
tu vei răzbi-n Pământ – pe Mare – în Meduză...  
...va fi și Foc – Văzduhul – mai ales  
cu toate te-o-mpăca – de toți vei fi-nțeles...!  
  
PE DRUM MERG - CU CĂCIULA-N MÂNURI  
  
pe Drum merg - cu Căciula-n Mânuri  
Tălpile mele parc-au călcat prin Spinuri :  
parcă urmez Alai de-Nmormântare  
și Noaptea crește – se-adâncește tare...  
  
merg umilit – căci Toate mă alungă  
din Casa mea – de Tinerețe Ciungă  
și-alt Adăpost nu mi se-arată-n Cale  
decât Văzduhurile de Mătase Moale...  
  
...când ies și Stele - -s foarte fericit  
le simt Acoperiș - știu de-unde am venit  
mă pun drept în Genunchi - și 'nalț - spre Stele  
  
o Mulțumire-Rugă : mă bâlbâi – nu credeam că voi scăpa de Rele...  
...mai am nevoie de o Temelie  
dar – sub Picioare – simt curgând Izvoare-O Mie!  
  
ÎN DRUM SPRE ÎNȚELEGERE  
  
nu-mi pune Glezna-n Lanțuri – că nu-s dedat la Rele  
mai bine facem Pace : gândesc la ale mele...  
cu Păsările-n Cuiburi - e Noapte și e bine  
chem vreo Trei Îngeri – să-mi cânte și suspine...  
  
cu ei – doar – voi pleca spre Libertate  
unde-orice lucru nu-are Față-Spate  
ci Dumnezeu – fără Democrație  
te las să spui de-a Dreptul – căci El deja le știe...  
  
acum – cu Capul Gol – Lumina mă-nconjoară  
nu mai sunt Singur – Îngerii pogoară :  
ei și Lăuta-mi Vie – sporesc – pe Cer – o Scară :  
  
urcând-o – toate-a' Lumii încep ca să mă doară...  
...când Rănile din Lume îți sunt chiar Rana ta  
știi c-ai ajuns la Cristul : cu drag te aștepta...  
  
COPIL MĂ SIMT A FI:   
LA SUFLET N-AM ÎNCHEIETURI  
  
Copil mă simt a fi : la Suflet n-am Încheieturi  
și de-asta văd Paingăni Harnici - și Flori – ba și Lemùri...  
eu nu mă tem – ci pare-mi – totul – o Imensă Joacă  
iar Lumea n-o vreau asta – ci – iarăși – o Toloacă...  
  
am Sânge-Albastru – precum Cristul de-Ametist :  
Copilul – nu Casapul – devine – deci – Artist!  
...dar Lumea îmi măsoară – Statura ca și Umbra  
pe Gòlgota să-ncheie – în Vecie – cu Joaca și cu Tumba...  
  
și pentru orice Om – cu suflet de Copil  
încep Tortùri - se simte Răstignit – tiptil :  
deja – Timpul l-a scos din Casa lui Umilă  
  
și-l tot înalță – cu nerăbdări – spre-o Lună Juvenilă...  
...e bine și așa : Copilul se trezește  
înconjurat de Stele – cu Îngeri hârjonește...  
  
ERAU ALTFEL DE OAMENI – PE-ATUNCI   
  
erau Veri Încinse de Foc – și treceam pe lângă Abis Răcoros de Fântâni :  
și aflam Ulcele Smălțuite – puse-acolo – încă din Bătrâni...  
nu era – nimeni – de Pază și Taxă – la Ulcele :  
asudat – luam una – beam – alungam – astfel – Iele...  
  
erau altfel de Oameni – pe-atunci :  
se chemau ”Țărani” – coseau Prea-Nalta Iarbă din Lunci  
mânau – Seara - cu Mare-Nțelegere – Vitele la Jgheab  
...și nici eu – printre ei – nu mă mai simțeam slab...  
  
...au trecut tare mulți Ani – de-Atunci : Acum – toate par c-au fost în Povești...  
dar – de la Străbuni și Părinți – tot îmi vin Vești :  
pesemne că e – pe Tărâmul Celălalt – un Pocăit Zmeu  
  
care le tot trimite – asupra Aleanului meu...  
...Povești să fie! - ...dar era Tare Frumos :  
așa c-am hotărât să plec spre Lumea Cealaltă – Desculț și pe Jos...  
  
NU AM ÎNCREDERE-N NICIUN FEL DE JUSTIȚIE  
  
au fost Nedrepți – sau Drepți – în Fața Cui ?  
n-ai drept de Judecată – asupra Nimănui!  
și Dumnezeu să nu arunce (...dacă-i Prea-Înaltul!)  
ca mingea de ping-pong – păcate de la un' la altul!  
  
în fața Nisipului din Mări – să mediteze   
dacă – la Mintea-i – nu-i nevoie de Proteze :  
a masacrat și torturat – pe Buni și Sfinți  
i-a îngrășat și buricat – pe Cei Ce-Și căsăpeau Părinți...  
  
nu am încredere-n – escroace – Magistraturi Terestre  
dar nu mă-ncânt nici perspectiva vreunei...”Puricături” Celeste!  
să cazi prin tine – Iudo ori Caiafă  
  
și nu mă prinde – de tine – cu Agrafă!  
...sunt dezgustat : prefir – prin Mintea-Urzicătoare  
Lumi : pe care s-o fixez – drept Port – în Existențe Viitoare ?  
  
PARȘIVENIA UMANĂ ETERNĂ  
  
Rău – Mulți îmi tot făcură – Puțini : Bine  
dar eu rămân tot eu : un Tată de Albine...  
am mâncat zile – cu hurta - de la Dumnezeu  
și n-am făcut - la nimeni - nici Bine și nici Rău...  
  
...așa presimt – că – -n fața Lui Crist Cel Adunat  
înfățișa-mă-voi - cam Bâlbâit și Rușinat...  
și-atunci – El – Răstignitul – cu Voci din Patru Vânturi  
tuna-va peste mine : ”întoarce-te-n Pământuri  
  
și fă CEVA – măcar! – TRĂIEȘTE! - ... și-n Păcat!  
dar nu veni la Mine – -așa – Complet Sterilizat!”  
...ce credeți c-aș alege – dacă va fi de-ales ?  
  
s-o duc ca înainte – ca să trăiesc mai des!  
...ce-i dat ca Dar Ceresc – VIAȚA - nu respectăm – ca Sfânt :  
ne batem joc de toate - și-n Concluzii : VREM BINE PE PĂMÂNT...?!  
  
LATITUDINE  
  
Ghețarul Vorbelor s-a  
topit: acum  
pot să tac mâlc – sau  
să vă spun Întreaga  
Poveste  
  
e la Latitudinea  
mea – la   
Latitudinea unei Clime - sau  
Crime - redevenite   
Normale (ca-n  
ale voastre  
Manuale)  
  
nu am decât să trec pe la  
Grădina Zoologică - și să   
întreb – din Persoană  
Zăbrelită – în  
Persoană Zăbrelită – cum v-ați  
purtat - în toate   
Zilele și Nopțile  
Istoriei Planetare - cu  
Frații voștri – de  
Lapte : Lapte Con-Stelar - al  
Primei Zile a  
Facerii - și al  
Minunii de   
Re-Fraternizare – a  
Magicei – Nobilei Nopți a  
Crăciunului...  
  
LĂUTA COMPLEMENTARĂ   
  
Dumnezeu s-a cucuiat în  
Podul-Empireu – să tragă – greu – un  
Pui – multimilenar – de Somn  
hai-hui – că tot numai El e  
Recunoscut Domn...  
  
și tot Restu-i lăsat de  
Izbeliște : descurce-se-n Priveliște – Arheicele  
Altiste – dacă  
tot au jinduit – atât de Intens  
Vocal – să  
EXISTE!  
  
...cine-ar îndrăzni și putea  
aduce - totul – Înapoi - la  
Rânduială și Rost - ca la-Nceput -  
să le ocrotească – plăcut - pe toate – ca sub o  
Plapumă – din nou  
cusută – chiar dacă – poate  
mai prost ?  
  
Lăuta – o Banală și  
Smerită Lăută – măiestru mânuită de-un  
Vagabond  
Recidivist : Lăutarul  
Nudist – fără Conservator – dar  
înafara Cântecelor sale – Deplin  
Mut :  
Adam – Întâiul Făcut - și – la nevoie  
și-Artist!  
  
...Dormi în   
Tihnă – Doamne-fără-de-Grijă :  
în Facerea Ta – invalidă – vătămată  
paralizată   
fleașcă – introdus-am – pentru-ntărire și  
stabilitate – Armonia-Tijă... - ...apoi  
  
cu-Amnarul și Cremenea-nvrăjbite – am aprins  
Fir-de-Iască : Totul arde potolit – în  
Lume – toate-s   
Borțoase – gata să  
Nască...  
  
MOARTEA ȘI POLITEȚEA  
  
Beznele Grele-au plăsmuit Grădina  
în care – gânditoare – Moartea se plimba...  
toți Greierii-au tăcut – să nu îi dea pricina  
din Plimbăreață - -n Cositoare-a se schimba...  
  
cutreierat - și eu – de Gândurile-Amare  
Negrei Regine nu i-am acordat respect  
și nu m-am ridicat : Banca-mi dădea spre Mare...  
și – în definitiv – nu-i nimeni chiar perfect!  
  
...când a trecut prin dreptul meu – cu Ironie  
m-a întrebat de nu vreau – în Călătorie  
s-o însoțesc – pe-un Mal Necunoscut...?  
  
ca să-mi repar Greșeala - -i spusei : ”încă demult – cumplit aș mai fi vrut”...  
...vedeți că poți pleca – civilizat – din Politețe  
spre Noi Meleaguri – iar Morții să-i oferi Tandrețe ?!  
  
CUM POȚI DEVENI REGE  
  
un Cântec am uitat : era chiar Cântecul de Moarte  
avea o melodie...cum să vă spun ? - ...aparte!  
în camera-mi – o sihăstrie-improvizată  
deodată – un Tablou își vuì Valurile-ntr-o Cantàtă!  
  
mi-am amintit – de-ndată – cum se moare  
cum trebuie-invitați – la Moartea-ți – Lună – Soare  
și Munți - și Păsări-Îngeri – multe Stele...  
o – cât te costă! – un Biet Cântec – care să-ți umfle Anemicele-ți Vele...  
  
m-am conformat – totuși - Tradiției - și Moartea  
mi-a apărut în Pas de Dans - ținându-mi Partea  
punându-mă să-nvăț – asemeni ei – Plutirea  
  
și Trecerea – și Nordul - apoi – chiar și Mărirea...  
...și – iată cum – prin Moartea – pe care alții-o hulesc - cu mintea-o dărâm'   
am devenit eu - Regele de Seamă – al unui Nou Tărâm!  
  
DOINA PLECAȚILOR  
  
Chipul Dalb al Morții  
Pristav Blând al Sorții  
Plecații îi piaptănă  
cu Piepten de Nafură  
  
Plecații cei pieptănați  
sunt – la Chip – tot Minunați  
precum Moartea Cea Frumoasă  
ce-a topit și Câmp - și Casă  
  
cei Plecați – de tot Plecați  
Dalbi la Chip – la Suflet - Frați  
se duc - de-aici – Miresmați  
se duc în Tărâm de Stele  
Stele Bune - Logostele  
de Flori și Grădini-Lumine  
unde-i Dumnezeu și-i Bine  
  
colo-aud Privighetoarea  
pe Maica Cea Veghetoarea  
Îngeri le cântă din Nai  
pe Cărările din Rai  
  
Maica Sfântă – Pasărea  
Pieptenul îl țin' la Ea  
Piepten de Vecie  
Rânduială Vie...  
  
DOINA DE ÎNTÂLNIRE  
  
de pe ceea Lume  
vin numai Minune :  
vin de Paseri Cânturi  
în tuspatru Vânturi  
și Pasere Firoscoase  
Cai cu Aripi – Dulci Miroase...  
  
dar-ar Dumnezeu să plec  
spre Grădină eu să merg  
cu Dumnezeu mă-ntâlnesc  
de Sufletu-mi să-I grăiesc...  
...și – în Drum – Calul de Jar  
mă ia cu el – iar și iar...  
  
și ajungem – colo-n Stei  
în Cerul cu Focurei  
la un Mititel Bordei  
cu Lumine unde vrei  
  
și de-om fi Curați la Suflet  
din Bordei ies – tot în Umblet  
cu Candele-n Mâna Lor  
Crist și Maica Lui de Dor  
  
...dar Maica – de lângă El  
plânge Blând – Încetinel  
și-L roagă – cu Lacrăme  
ne ierte Păcatele  
și ne ducă Sus – la Înger  
unde nime nu mai sânger'  
ci e Pace – Bunăvoie  
Cântec Lin - pe-a Lui Crist Voie...  
  
DOINA RĂZBOIULUI  
  
Pasăre Neagră – Pasăre Neagră  
abia-i așteptat Războiul  
să te-nfrupți din noi – Purcoiul  
Pasăre Neagră – Pasăre Neagră...  
Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră...  
  
ciuguliți – rămași Găvane  
aud doar Șuier de-Avioane :  
Șuieră Șerpii Iertării  
Șerpii Mării și-ai Plecării  
Pasăre Neagră – Pasăre Neagră...  
Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră...  
  
...aveam Mame și Iubite  
ni le-ai luat în Trei Clipite  
să n-avem – cumva – Ispite  
Pasăre Neagră – Pasăre Neagră...  
Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră...   
  
...și chiar dacă voi scăpa  
de Război sau altceva...  
Pasăre Neagră – Pasăre Neagră  
Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră... :  
Casa-mi – un Stog de Moloz  
Zace-n Balta cu Rogoz  
Mama-i dusă prin Vecini  
Vecini cu Ochii haini  
Ochi-Găvane – Ochi de Câini...  
Mama tace – nu se mișcă  
o văd ca printr-o Sâtișcă  
o sărut – dar tace mâlc...  
...unde s-o îngrop – în Smârc ?  
Pasăre Neagră – Pasăre Neagră...  
Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră...  
  
Iubita m-a așteptat  
pân' ce Ochii i-au secat  
în Mare s-o aruncat :  
n-o rămas nici Păru-i Blond  
c-aștepta un Vagabond  
o rămas numai Noroi  
pe Mormanul de Gunoi...  
Pasăre Neagră – Pasăre Neagră...  
Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră...  
  
Camarazi s-or dus cu Raza  
de parcă i-ar fi luat Barza :  
de cum Zori s-o fost făcut  
toți s-or dus și-au dispărut  
de m-or lăsat – aici – cu Viață :  
Singur – m-oi vinde la Piață...  
Pasăre Neagră – Pasăre Neagră...  
Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră...  
  
...Mațe - Șarpe răzlețit  
Fecale – curgând – din Gât  
Ochi Arși – de Ologi și Ciungi  
Mâini și Picioare prin Crengi...  
Pasăre Neagră – Pasăre Neagră...  
Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră...  
  
...între Creier și Fecale  
între Fecale – Guri - Bale  
i-o Frăție de Tranșee  
fără Rost și fără Cheie  
ce n-o rupi – într-o Vecie...  
...Dumnezeu Vede și Știe...  
  
...a fost un Om :  
e mai puțin decât Atom...  
...au fost Oameni scăpărând :  
acu-s Pulbere duhnind...  
  
...Singur – Lumea-i de Nisip  
să văd Om - nu este chip  
Singur – Singur – pe Gunoaie  
pe Bombe și Mușuroaie  
din Cap până în Picioare  
sunt Noroi - și nu vreau Soare  
nu vreau ca să mă usuc  
nici să trăiesc – nici să urc :  
vreau la Blajini să mă duc...  
vreau să mă îngrop în Bezne  
să uit – că mi-ar fi mai lesne  
să plec cu Norii – cu Vânturi...  
  
...Fleandură mi-s Steag și Cânturi...  
caut să-mbrac Palton de Scânduri  
printre Munții cei de Stârvuri..  
Pasăre Neagră – Pasăre Neagră...  
Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră...  
  
DOINA DESPRE-UN VIS  
  
am Visat că-s – iar – în Sat  
Perină am pus pe Cap  
să nu mai aud Cocoșii  
să nu văd cum vin – iar – Moșii...  
  
aud Iarba din Ogradă  
cum tot crește – face-a Sfadă  
dar eu nu vreau să mă cert  
pe mine – întâi – mă iert...  
nu vreau Popi la Cap – ci Înger  
căci de-un an – într-una Sânger  
Zac - și știu doar c-am să Mor  
fără Rost și fără Spor...  
  
Moșteniri n-am de-mpărțit  
Sărăcia m-a nășit :  
Neamuri n-am - și n-am Copìi  
am să plec cu-un Car de Rime  
nu mă știe Nime – Nime...  
doar un Cântec Îngânat  
mi-e Prietin și mi-e Sfat  
colo-n Lumea Dalbilor  
la Gârliciul Apelor  
în Lumea Gràurilor  
pe Tărâmul Fèților...  
  
e bine că-i Primăvară  
toți îs cu Treabă – pe-Afară  
așa – pot să mă strecor  
să Nu Fiu – iar Nu Să Mor...  
  
eu nu plâng – Nime nu plânge  
nu las nici măcar vreun Sânge :  
în loc vine Pasărea  
nimeni nu-i știe Limba...  
ce-o Vestì – ce-o Piuì  
numai ea și eu vom ști :  
o Taină să știți – de mine  
că mă duc drept la Lumine  
unde-i Cald și este Bine...  
  
și-unde Hristos mă așteaptă  
să Grăim numai în Șoaptă  
de-ale noastre – de la Țară  
despre Grâu și despre-Ogoară...  
Nimeni nu mă mai Măsoară  
ci mă-mbrățișeaz' la Scară :  
Scara către Rai și Sfinți  
Întâlni-voi și Părinți...  
  
INTERDICȚII ȘI SFATURI BĂTRÂNE  
  
nu-ți lepăda Încălțările din  
Picioare – cu Vârfurile spre  
Ușă – că pleci – de tot – din  
Casă  
  
nu-ți așeza-n cui Lăuta – cu Strunele spre  
Perete – că-ți răgușesc și se  
topesc – toate  
Cântecele – din  
ea  
  
nu dormi cu Fața-n Jos – că  
dormi Somnul   
Pământului  
  
și – mai ales – nu lăsa  
Femeia – să se  
suie-n vreun Pom – că  
ți se usucă toată  
Livada - și-ți  
seacă Fântâna - și toate  
Izvoarele dimprejur  
pe loc!  
  
...așa m-au învățat – pe mine  
Bătrânii – iar eu am ținut  
cu sfințenie – Vorba lor - și  
iată-mă – încă  
teafăr și gata să-ntind – cu mii de   
Făclii pe ea – Masa  
Zeilor – cărora  
le voi cânta – viforos și  
înaripat (ca Vulturii de  
Stâncă) – până se va   
face a Treia Zi – după  
Scripturi...  
...așa scrie și la Scripcă...  
  
DOINĂ DE CTITORIRE  
  
pe Lac cu Foc botezat  
cu Lebede semănat  
drept în Mijloc și Curat  
am durat – măre – durat  
Muntele Privighetorii  
unde nu ajung nici Norii  
cântă – lin – toți Veghetorii...  
  
și m-am azvârlit în sus  
de-am ajuns unde-am ajuns :  
stau – la Masă – cu Hristos  
cu Sfântul nost' Făt-Frumos  
și-nchinăm – din Val în Val  
Potirul Regesc – GRAAL!  
  
UTOPIA  
  
cu Tăișul Timpului – nu mă urmăriți  
voi – Zei ai Olimpului – măriți și slăviți :  
cu Satirii – tăinui-voi - prin Păduri și Lunci  
cu Naiadele m-oi scufunda – atunci  
  
despre toate-acestea – sigur veți afla  
Vechi Balade – Epopeea – când veți asculta :  
Universu-Ntreg e Sala unui Bal  
(Nevăzut și Harnic : Balul de Cristal!)  
eu și cu Lăuta – vom da Recital!  
  
eu sunt sigur că – în Spume de Nectar  
veți vedea că Viața-mi a fost de Tâlhar :  
i-am furat – lui Zeus – Sceptrul de Lumină  
  
și – din el – sloit-am Lăută Divină...  
...din Sălaș de Gheață – Cântu-mi vă topește  
Armonia Sfântă – în Lume domnește!  
  
MARTIRII CÂNTECULUI – TRUBADURII  
  
Martirii Cântecului – Trubadurii  
în Palate – pe Câmpii : Victime-a' Tortùrii!  
în veci ardem - și oriunde – pe Rugul de Cântec  
noi – Văpăi de Duhuri Sfinte – voi – distrând un...Pântec!  
  
mă-ntrebai – în sinea-mi : ne merită ? – cine ?  
Vremea asta - îngrășată-n Nesimțiri și Crime ?  
Regii care-și umflă Dosul - și ne-azvârl Ciolan ?  
Plebea asta Împuțită – Minte de Plăvan ?  
  
Cântul nostru – Răstignit pe Strune  
dacă pe Satan îl mâna – 'napoi în Genune  
dacă – măcar pe-unul - îl isca-va Sfânt  
  
Misiunea și Rostul – aici – pe Pământ  
noi le împlinit-am : căci unit-am – iară  
Cerul și Pământul – în Cântul de Seară!  
  
SFATUL COSMIC  
  
Alcore Arătări - puzderii Duhuri Albe  
s-au întâlnit să hotărască – în Lumile Preaslabe :  
mai fie Lebede și Lacuri ? – mai fie-n Stele – Balul ?  
sau Nevăzut - și pe Vecie! – dispară – iarăși – Graalul ?  
  
la Sfat căutară pe Martirii – ce limpezesc Lumina  
pe Răstigniții Strunelor Nebune – Copiii Sfintei : Luna...  
  
”să vină-n Sfat și Trubadurii – căci e și-a lor Pricina :  
prin Cântul lor – trezind Văpaia - treziră-n Lumi și Vina!”   
  
...și-au curs - spre Cer – Alaiuri – Trubadurii  
Smeriți și Triști – căci nu văzură Terezìe – să țină Frâu – Măsurii...  
și cine le va ține parte – unor Calici de pretutindeni  
care n-au Cai – Palate – Turme - și nici măcar Armura...?  
  
...la Sfat – s-a ridicat – dintr-înșii – un Neica Nimeni – tot murmurând din Strune :  
  
”spuneți că Vina-n Lume-i din Pricini de Cânturi Dulci – de Stihuri – ...de noi – anume!  
dar ar mai fi – vă-ntreb! – vreo Lume – dacă-Armonia piere ?  
doar Armonia ține-n Stele și-n Lumină – Lumea - cu-a Ei Putere!  
  
dacă veți stinge Lira noastră – veți prăbuși în Bezne-Ntreg Pământ -   
căci Temelia Facerii Dumnezeiești – se iscă din Cuvânt   
din Armonie și Durere – din Răstignire Blândă  
cum doar - Lăuta – Răstignită-n Strune - poate să-nfrunte – Frântă!”  
  
că unul simte-ntreag' Văpaia – că altul sforăiește ?  
nu-i Vina Celui Răstignit – ci-a Ins ce Nu Voiește!  
dacă-n Grădină – un Pom seacă - și altul înflorește  
e Vina Strunei ? – Stihului ? – Poveștii ?  
așa-i Porunca – așa-i Legea – Celui Ce Cârmuiește!”  
  
...se strânseră - -ntr-un Loc – Bărbile Înțelepte...  
Cel mai Bătrân se-nalță – grăind cu Vorbe Drepte :  
  
”Măsură Bună arătară – prin Pristavul Ales  
Acești Calici cu Foc în Strune – cu Cântec 'Nalt și Dres :  
EI sunt Puterea-n Veci a Lumii - și Graiul de Lumină :  
cine de Strune nu ascultă – a lui e-ntreaga Vină!  
da – Armonia-i Temelia – iar Răstignirea-i Plină :  
fără de ele – Lumea-Ntreagă – n-are Ființa Crină  
nu poate să înfrunte Bezna - și toți ne prăbușim!  
asculți Lăuta Sfântă - și Răstignitul arde : numai așa răzbim!”  
  
...încă mai murmură o Strună – în Lumile de Surzi :  
de va tăcea – Omule dragă – unde ai să te-ascunzi ?  
Surzenia te prăbușește – iar Crima te îngroapă :  
Lăuta nu-i făcută astfel : ea – după Proști – nu Sapă!  
  
DOINA SINGURĂTĂȚII  
  
singur Cuc  
la Balamuc :  
dacă mor – cui o să-i pese ?  
de-oi trăi  
nimic nu iese...  
Paingănii țes tot des  
Viața-mi n-are înțeles  
nu-mi mai dă nimica ghes  
iar Albinele fac Miere  
pe când eu mi-s plin de Fiere  
Păsări cântă – piuiesc   
eu – într-una – tot bocesc...  
  
Codru-ntr-însul nu mă vrea  
că mi-s încruntat așa  
Izvorul nu-mi dă să beu  
și-și oprește Apa-n Tău...  
Soarele – să nu mă vadă!  
Luna-i pusă tot pe sfadă...  
  
stau pe Prispă – Negură  
Cerul e de Marmură  
Câine latră-n Gaură  
Moartea-i Meșter-Faură :   
Macină doar Laură  
Ascuțește Fièrură...  
  
la ce s-aștept Dimineață ?  
mă spăl cu Ceață pe Față  
cu Ceață și cu Coșmar  
de Viață să n-am habar...  
  
și mă duc tocma-n Livadă  
Dumnăzău să nu mă vadă  
mă duc – mă duc drept la Cuc  
Binecuvântat Hurduc!  
mă duc – hoțește – la Pom  
tot cu Crăcile de Om  
mă duc la un Măr Rotat  
stârpit – cu Crăci de un Stat...  
  
...la ce-s bune Zilele  
Zilele și Nopțile  
când n-ai cu cine grăi  
n-ai cu cine sfătui  
lepezi Neguri în Fântâni  
de-ți scoți Gura din Țâțâni...  
  
n-ai un Frate – să te plângi  
Hristos nu vrea să te frângi  
dar nu vine la taifas  
să-ți scoată Dracii pe nas...  
  
...tot mergând și sângerând  
la tot Pasul – Gând scăzând  
cu Năcazul meu arzând  
am ajuns – la Miez de Noapte  
în Livada rea – din spate  
lângă Crăcile cu Șoapte  
și cu Ștreangul pus de-o parte...  
  
DOINĂ DE PRIMĂVARĂ PIEZIȘĂ  
  
halal de-așa Primăvară  
tot cu Brumele pe-afară!  
halal de așa un Soare  
cari s-ascunde după Noare  
dârdâind Raze – de moare   
și cu Vergura de Noapte  
de cade – mereu – pe Spate...  
  
Primăvara e furișă  
și te-njunghie – tot piezișă...  
  
nu e Rost de Bucurie  
nici Spor în Gospodărie  
Unchiul Ger se lăfăie  
Zâne Rele mormăie  
Vremea - -n lunec - gâfâie...  
  
Mâna – pe Plug - ți-o jupoi  
atâta e Fierul – Sloi!  
sângur tragi – umilul Jug :  
nu s-urnește-n Gheață - Plug!  
  
Boii – de Ger – au murit  
Nutrețul s-a isprăvit...  
  
vină Iele  
cu Ulcele  
răsărind tot din Surcele  
să joace la Tălpicèle  
Temelìa s-o-ncălzască  
Grâu-Văpaie – iar să crească...  
  
...dar Cerul e plin de Ciori  
Soarele e doar Duhori  
Sămânța a degerat  
Casa-n Vale s-a surpat...  
  
...și s-arată Noroc Mare  
în ist An - din Calendare :  
nici tu Pâine – nici Parale!  
...numai Năcazul și Jale  
se slobod pe Om și Cale...  
  
NIMICNICIE  
  
în Ograda Bisericii răsărìi  
ca un Fir de Pălămidă... - ...dar mai știi  
cine și când te va smulge - -ori cruțà  
ori nici măcar în seamă nu te-o băgà?  
  
cât ai trăit – gândeai să spargi Ferestrele Frunții  
abia spre Sfârșit apărură – în juru-ți – calmându-te - Cărunții  
abia târziu de tot – crescură – din Umbre și Cuvânt – Munții  
și-ai înțeles – din Limba Vulturilor – că nu ți-e scris să rămâi  
că pe-aici ai răsărit – doar ca să ai – Vremelnic în Furtună - Căpătâi...  
  
deja – Pleava din tine dăduse pe dinafară  
de-atâtea Riguroase Neputințe – te făceai Foc și Pară :  
dar nimic – nici cât o Cărămidă – n-ai ars – ci doar ai plutit  
nici cât un Nor – nici cât Umbra-de-Gând - nici cât un Bătrân Mit :  
  
Puf de Păpădie – îngâmfată și zurlie  
peste-Oceanul de Cruci – din Văi - din Păduri și Câmpie...  
...și te-ai dus – te-ai răsucit și supus – oricărui mai de Doamne-ajută – Vânt...  
...tocmai în Cerul Gurii simțeai – tot mai amară : distanța dintre Cer și Pământ...  
  
...nu mai e Timp de Răstigniri – de Minuni și Revizuiri :  
în Clopotnița Părăsitei Biserici – din Semințe duse – prin Lumi – de-Naripați Musafiri  
atâtea Buruieni au crescut în Locu-ți – că nu mai e Rost de Priviri...  
*  
Morții Electrificați  
și-Mpuțiți - și Galonați  
fără de Ficați  
merg ei prin Turbă  
până ce turbă  
  
ajunși la Os  
fac – tot – pe Dos  
și cheamă Sfinți :  
le pună Dinți  
  
...și-așa-au mâncat  
juma' de Sat :  
nici îndrăzniră  
Oameni cu Silă  
ca să-i azvârle  
Spurcate Sfârle  
'napoi în Gropi  
tot ca pe Dopi...  
  
GÂNDUL CEL ADEVĂRAT AL GUVERNANȚILOR,   
LA MOARTEA UNUI INTELECTUAL  
  
Intelectual dus :  
Răsuflare-n plus  
  
un Spin  
mai puțin!  
  
...prea ghicea - -n Albine  
ce e Rău – ce-i Bine  
  
ne temeam de Verbu-i Pur  
ca de Puiul de Vultùr  
  
stăteam pe-un Vulcan  
când trăia – mai an :  
prea era Vântoasă  
țintind Treaba noastră  
prea era o Nebunie  
când râdea de Vorbărie  
când se-ncrunta la Hoție  
și prea Vijelie  
vorbind de Prostie...  
  
...bine c-a plecat  
pe noi ne-a lăsat  
și ne-a dezlegat  
la Beznă și Rele  
la Draci și la Iele   
la Crimă Bălțată  
Trădare Curată...  
--------------------  
Adrian BOTEZ  
Adjud, Vrancea  
15 Martie, 2020 
Referinţă Bibliografică:
Adrian BOTEZ - DOINE DOINITE... (POEME) / Adrian Botez : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3371, Anul X, 24 martie 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Adrian Botez : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Adrian Botez
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondator: George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!