Ion Popescu Argeşel (1935-2005) 

S-a născut în satul Vultureşti, comuna Hârtieşti, regiunea Argeş, primele clase la face în satul natal (ca şi clasa a VII-a, ultima a ciclului gimnazial), după care dă admiterea la Şcoala Normală din Câmpulung iar după terminarea acesteia (1953) obţine diploma de învăţător, fiind repartizat şi funcţionând pe rând ca învăţător şi profesor suplinitor de geografie şi ştiinţele naturii la şcolile din Deduleşti (Morăreşti). Cu toate că dosarul de cadre îl împiedica într-o mai rapidă desavărşire profesională (era fiu de preot şi avea o pasiune arzătoare pentru geografie) este admis în 1956 la Facultatea de Geologie-Geografie a Universităţii din Bucureşti pe care o absolvă în 1961 cu specializarea geomorfologie. Student strălucit al seriei sale , interesat în munca de cercetare activează în cadrul Cercului ştiinţific studenţesc şi publică prima sa lucrare ştiinţifică încă din anul II de facultate. Urmărit ca o umbră de originea sa nesănătoasă , în loc să lucreze în colectivul didactic de care era apreciat şi să continue activitatea de cercetare în învăţământul superior acceptă o catedră la liceul din Subcetate (Topliţa-Mureş), reuşind să-şi schimbe repartiţia şi să ocupe pentru scurtă vreme(1961-1962) un post la Şcoala medie Rucăr, nou înfiinţată, aproape oricum de satul de baştină. Tot aici îşi întâlneşte iubirea vieţii sale (Ileana-Luminiţa Tucă) cu care se va căsători, vor avea împreună un băiat şi o fată şi vor trăi tihniţi şi cu folos până când moartea îi va despărţi . Chiar dacă şederea sa profesională la Rucăr a fost de scurtă durată a lăsat, prin laborioasa sa activitate la catedră, o amprentă sufletească şi spirituală de emulaţie şcolară pe care elevii o resimt şi azi şi care datorează mult orientării lor şcolare şi civice de mai târziu : de la sobrietatea şi cultura pe care o imprimase orelor de la şcoală, la folosirea oricărui prilej de cunoaştere a orizontului local, la cunoaşterea cu de-amănuntul a marelui laborator al naturii, disecând pe viu diversele şi complexele procese din mediul înconjurător, cu rezultatul lor concret – peisajele geografice fizice şi habitudinale. Se transferă ulterior ca titular la Casa Pionierilor din Câmpulung şi predă în paralel geografie şi geologie la liceele Dinicu Golescu , nr.2 şi Pedagogic din Câmpulung, continuând cu fervoare activitatea de cercetare ştiinţifică pe care nu o va mai părăsi până la moarte. A parcurs toate treptele ierarhiei universitare predând la Univeităţile din Suceava, Sibiu, Spiru Haret a cărei filială o întemeiază la Câmpulung dar mai ales editează cărţi şi lucrări lăsând posterităţii o operă ştiinţifică şi didactică importantă : peste 25 de cărţi din domeniul geomorfologiei, geografiei, istorie, didactici şi metodicii de profil , zeci şi sute de lucrări publicate în revistele de specialitate, articole, ghiduri turistice, hărţi şi planuri, monografii, manuale didactice, unele editate în colaborare, lucrări de geografia turismului, de toponomastică, etnogeografie, geografia aşezărilor şi geografia rurală, cursuri universitare, etc. Cercetătorului şi profesorului Ion Popescu Argeşel i-au fost dedicate ghiduri biobliografice, portrete, lucrări de licenţă şi masterat închinate tematicilor abordate de el de-a lungul vieţii. A plecat dintre noi în plină putere creatoare, la 70 de ani. 

Mircea Rădescu (1943-2003 

S-a născut în anul 1943 la Podul Dâmboviţei, a urmat şcoala primară şi gimnazială la Rucăr, cursurile liceale la liceul ”Dinicu Golescu din Câmpulung şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1964. 

A fost animatorul activităţii cultural-artistice şi literare al unei întegi generaţii de şcolari şi tineri talentaţi din zona Argeşului şi a Muscelului (autor de texte literare, scheciuri ritmate, texte satirice pentru brigăzi artistice, etc). A condus cenaclul literar Ion Barbu din Rucăr, cel al elevilor din şcolile generale şi liceu ( Luceafărul ). Folclorist pasionat şi avizat, membru fondator al Asociaţiei folcloriştilor argeşeni Constantin Rădulescu-Motru publică în Caietele folclorice ale acestui aşezământ cultural argeşean teme de cercetare de real interes :folclorul zonal, satul românesc de munte, obiceiuri tradiţionale şi îndeletniciri pastorale etc. 

A publicat poeme de factură clasică, epigrame, fabule, eseuri, reportaje, în periodice şi reviste literare precum Gazeta literară , Luceafărul , Argeşul , etc. Îndelung răbdător, binevoitor până la extrem, plin de bunătate, nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie,nu se gândeşte la rău, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul, înţelepţeşte totul... , este aducerea aminte a unui discipol care l-a venerat. Şi pe care continuă să-l readucă printre noi, cei care l-am iubit... 

Emil Nica (1950) 

Este născut la Stroeşti în anul 1950 şi împământenit prin căsătorie la Rucăr din anul 1972. A fost mulţi ani director la Clubul elevilor din Rucăr şi director al Şcolii generale nr. 2 din Rucăr. Începând cu anul 2003 a fost numit director al Şcolii generale nr. 1, unde funcţionează şi ca profesor de matematică. În anul 2003 a publicat "Culegere de exerciţii şi probleme pentru clasele V-VIII la Matematică" la Editura G.I.G. din Câmpulung Muscel, carte recomandată pentru examene, concursuri şi olimpiade. A publicat probleme în specialitate în revista de matematică a Liceului Rucăr. Pentru activitatea desfăşurată i se atribuie de către I.Ş.J. Argeş în anul 2009 gradaţia de merit.