PRIMEŞTE-MĂ, DOAMNE!
Primeşte-mă, Doamne, când zorii se-arată,
La truda de-o zi, când revin,
Întâi, în genunchi, cu dragostea toată,
La Tine să vin, să mă-nchin!. . .
În simple cuvinte, cu sinceritate,
Din inimă îţi mulţumesc!
Am pace în suflet, în trup sănătate
Şi încă mai pot să trudesc.
Copiilor mei, le-ai adus bunăstare,
Nu lux şi un trai în răsfăţ,
De când s-au născut, iubirea lor mare
Spre TINE s-o poarte-i învăţ!. . .
Soţia, mereu e aproape de mine,
În doi, mai puternici suntem. . .
Vrăjmaşul, când tulbură starea de bine,
TU vii să ne-ajuţi, când te chem!
Atunci când mi-e greu şi necazuri mă-ndoaie,
Când oameni haini, mă-ncolţesc,
Cu-a TA-nţelepciune, furia se-nmoaie,
Mă bucur şi iar – mulţumesc!
La vorbe urâte, le-ntorc vorbe bune,
La greu când le sunt de-ajutor,
Eu ştiu că mă vezi şi a inimii strune
Vibrează lăuntric uşor. . .
Spre seară trudit, căutând unde-i patul,
Întâi în genunchi, mulţumesc!
Oriunde voi fi, TU vei fi lăudatul,
Cât încă pe lume trăiesc!. . .
