Articol de Voichiţa Pălăcean Vereş 

Mihai Eminescu, poetul nepereche, sărbătorit la „Vatra Românească” 

Marţi, 21.01.2014, la sediul din Bulevardul Eroilor nr. 2 al Uniunii „Vatra Românească”, clujenii l-au cinstit prin stihuri şi cânt pe Poetul Nepereche. 

Cuvântul de bun venit l-a adresat Ioan Traian Balotă, preşedintele „Vetrei Româneşti” Cluj, care şi-a exprimat bucuria de a descoperi în sală un public numeros, în mijlocul căruia se găseau acad. Dumiru Protase, prof.univ. Teodor Tanco, prof.univ.dr. Barbu I. Bălan, Emil Tătaru, Eugenia Radu, Doina Reteşan, Viorica Barbu, Ioan Bojan şi Al.Florin Ţene, membru corespondent al Academiei Americană Română. După o scurtă trecere în revistă a felului în care Eminescu a fost omagiat în 15 ianuarie de oficialităţile clujene, a dat cuvântul Antoniei Bodea, preşedinta Cenaclului literar „Artur Silvestri”. 

În faţa unei audienţe alcătuite din intelectuali de seamă ai urbei, Antonia Bodea a susţinut conferinţa „Mihai Eminescu – poet naţional şi universal”. După ce a vorbit despre inteligenţa, curiozitatea şi înclinaţia către meditaţia filosofică manifestate de poetul ce trăia în lumea încă încă din prima tinereţe, Antonia Bodea a subliniat eforturile depuse de Eminescu pentru crearea unui limbaj universal al poeziei. Spirit deschis, mereu în căutarea libertăţii, Eminescu şi-a găsit echilibrul în natură, în folclor şi trecutul de lupte al neamului nostru, astfel încât arta sa a devenit matricea stilistică românească. 

Vorbind de felul în care a fost perceput Mihai Eminescu de Titu Maiorescu, Antonia Bodea a accentuat faptul că, în opinia liderului „Junimii”, acesta este un reper pentru viitorii scriitori, iar poezia sa va fi punctul de referinţă pentru întreaga lirică românească a secolului XX. Reproducând memorabilele cuvinte ale lui George Călinescu: „Astfel se stinse (...) cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sa” – Antonia Bodea a concluzionat că Mihai Eminescu, ultimul mare romantic al Europei, a îmbogăţit romantismul ideatic şi la nivelul expresiei poetice, creaţia sa devenind definitorie pentru spiritualitatea românească. 

În susţinerea conferinţei, Antonia Bodea a fost ajutată de Mariana Jude, care a recitat din creaţia eminesciană. 

În continuare, Al. Florin Ţene, preşedintele LSR, a recitat două creaţii proprii închinate Poetului Nepereche, iar prof.univ.dr. Barbu I. Bălan a citit un fragment din „Scrisoarea I” dovedind geniul eminescian în descrierea societăţii româneşti. Col. Traian Corneanu a vorbit despre felul în care a receptat Eminescu actul detronării lui Al. I. Cuza, iar Doina Mărghitaş a citit un text despre Eminescu ca simbol al dragostei. După ce un grup constituit ad-hoc, condus de Lola Ţâmbrescu, a interpretat câteva piese pe versurile poetului, Alexandru Stănescu a vorbit despre ecourile creaţiei eminesciene în contemporaneitate. În finalul întâlnirii, acad. Dumitru Protase a punctat câteva idei despre geniul literaturii române şi a recitat câteva strofe din creaţia poetului nepereche. 

Voichiţa Pălăcean-Vereş