UN PROFET BEAT DE FRUMUSEŢI ETERNE
(Scurtă biobliografie – Biobliografi e shkurte)
Baki Ymeri este fiul unui filogerman pe nume Aivaz Voka. S-a născut la Şipkoviţa (Macedonia). Marin Sorescu îl considera un foarte bun român (după mamă) şi un foarte bun albanez (după tată). A absolvit Facultatea de Filozofie la Universitatea din Priştina (Limba şi literatura albaneză). Între timp, a urmat cursuri de specializare a limbii române, la Universităţile din Viena şi Bucureşti. Este un tezaur de suflet românesc, doctorand al Universităţii din Bucureşti, membru a Uniunii Scriitorilor din România, redactor-şef al revistei Albanezul, autor a numeroase articole despre aromânii din Balcani şi românii din Valea Timocului. Pentru activitatea culturală şi publicistică în folosul societăţii, a fost nominalizat din partea Institutului Biografic American (ABI), Omul Anului 2001. De-a lungul timpului, a publicat mii de versuri din opera a peste 50 de scriitori şi istorici români în limba albaneză, 25 de antologii comune, precum şi 70 de volume aparţinând poeţilor români şi albanezi.
Bibliografie lirică: Kaltrina (ediţie bilingvă, română-albaneză, Editura Kriterion, Bucureşti, 1994); Dardania (ediţie bilingvă, română-albaneză, Editura Deliana, Bucureşti, 1999); Foc Sacru (Tetova, R. Macedonia, 2001); Lumina Dardaniei (Editura Muzeul Literaturi Române, Bucureşti, 2004); Drumul iadului spre Rai (Editura Academiei Internaţionale Orient Occident, Bucureşti, 2005), Eu văd pe Sisif (Tetova, 2009), Vis de furat (Bucureşti, 2009), Poeme pufoase (Opera Omnia, TipoMoldova, Iaşi 2011, Poeme de dragoste (Asdreni, Scopie 2015), Cu sufletul pe buze (în curs de apariţie).
POETUL IUBIRII
Poet de excepţie al iubirii şi patriot desavârşit, Baki Ymeri aduce un univers aparte în lumea poeziei româneşti. Citind cu dragoste şi înţelegere poemele domniei sale, veţi înţelege că ele sunt născute din suferinţă, iubire şi credinţă. Autorul acestor versuri, suflet nobil şi înţelept, scrie poezia cea mai sfântă şi dragă vieţii: cea venită de la Dumnezeu, şi care aduce cu ea lumina adevărului. Prin sensibilitatea sa poetică, poetul ştie să ne pună sufletele în mireasma de busuioc şi de fragi, ca în Raiul fericirii nepământene. Versurile domniei sale au gustul de miere al spiritualităţii albano/italo/române. În lirica sa de dragoste, Baki Ymeri (zis şi Alban Voka) este fantastic, şi tocmai prin aceasta, fascinant. Dar nu numai atât. În poezia acestui suferitor de frumos, veţi descoperi acel eros divin al limbii, care depăşeşte dragostea pământeană şi este propriu, numai adevăraţilor poeţi. (Emilia Dabu)
Inspirat de fiinţa zânelor noastre frumoase ca un răsărit de soare, Bakiu este poetul fabulos şi cutremurător care crede în steaua iubirii. Prin lucrarea sa culturală, poetul nostru arată un punct luminos, comun şi tandru. El aparţine nu numai limbilor română şi albaneză, ci şi altor opt limbi, chiar până la zece, ca un Cantemir întors prin Istoria hieroglifă spre poem, ca un cântec care caută o Europă maşteră. Ce bine că poetul nu ocoleşte izvoarele! Cum de s-a oprit tocmai aici unde, alături de noi, şi el a devenit poet! O fi oare o răscruce? O fi oare o mirare? O fi oare ceva dat care ne alege? Baki Ymeri este poetul care albeşte mirarea limbii române. (Victor Marin Basarab)
În lirica domniei sale, frumuseţea feminină are rezervat un amplu spaţiu. Femeia poartă în trupul său atâtea frumuseţi tainic ascunse care aşteaptă cu nerăbdare să fie culese. Unei feministe, care ştie că principalul drept al femeii este acela de a fi iubită, mesajul sentimental al lui Ymeri nu poate decât să placă. Şi asta pentru că el crede cu sinceritate în Iubire, adoră frumuseţea Femeii, fiind, până în adâncul masculinităţii sale, un adevărat poet al Iubirii. Sânul devine o prezenţă vrăjită care aduce în prim plan misterul relaţiei interpersonale cu caracter erotic. Inteligenţa poetului presupune imaginaţie şi creativitate. Femeia aşteaptă de la bărbat ocrotire, stabilitate, imaginaţie şi creativitate. Dar şi senzualitate şi rafinament cultural. Poemele de iubire ale lui Baki Ymeri trădează un bărbat inteligent şi sentimental, iar inteligenţa sa pare direct proporţională cu propria-i capacitate de raportare erotică la femeie, senzualitate şi virilitate: Dumnezeule/ Cum ai făcut-o pe femeie/ Atât de frumoasă şi dulce/ Pentru a o săruta cu mierea sufletului! (Marilena Lică)