Biblioteca Judeţeană “A. D. Xenopol” din Arad deţine în manuscris Dioariu (Jurnalul) intim al lui Atanasie Marian Marienescu, început la Pesta, 21/9 martie, 1853, ziua naşterii sale, ziua celor 40 de mucenici din Sevastia, printre care se află si numele Atanasie-numele său de botez! 

Dioariu pe care îl deţinem este redactat în perioada studiilor universitare de la Pesta şi Viena, între anii 1853-1858, la început prin însemnări zilnice, din 21 martie 1853, până în 30 iunie 1858, respectiv, 18 iunie1875.- când “m-am resolvat să re'ncep purtarea memorielor”, până în august 1875, timp în care era asesor la Tribunalul din Oraviţa. 

Scrisorile adresate directorului şi redactorului publicaţiilor braşovene, Iacob Mureşianu, din perioada studiilor de la Viena şi Budapesta, la care Marienescu face referire în Dioariu, se păstrează în manuscris la Muzeul Judeţean Braşov, Arhiva Mureşenilor. 

Rămâne în atenţia cercetătorilor dacă şi după 1875, Atanasie Marian Marienescu a lăsat posterităţii însemnările sale zilnice. 

În ziarul Înnoirea din Arad, publicaţie literară, socială şi artistică al cărui director era Tiberiu Vuia, în An. III, Nr. 12/1 iunie 1940, la p. 12, citim următoarele: “din lăsământul literar al lui Dr. Ath. Marienescu am primit zilele aceste o serie de carnete,(s.n.) cuprinzând jurnalul intim al eminentului om de cultură, între anii 1853-1875. Trierea materialului şi transcrierea lui cerând un oarecare timp, vom încerca publicarea fragmentelor cari pot fi date în vileag, într-unul din numerile viitoare”.  

În nr. 2-3 din anul următor, de la p. 8-14 sunt publicate “fragmente ale unui jurnal intim, scris de către marele economist şi folclorist, Dr. At. Marienescu, prezent în viaţa românească a veacului XIX, cu o vastă activitate publică, recompensată până la urmă cu un fotoliu la Academia Română”. Aceste “fragmente” apar sub titlul: Între Dr. At. M. Marienescu şi Mitropolitul Andrei Şaguna- din corespondenţa lui At. Marienescu, alături de alte însemnări din perioada 23 iunie 1859- ian 1866, respectiv -17/29 iunie 1873, când “am făcut poezia următoare: Memoriei Mitropolitului Andrei, la moartea acestuia din după amiaza zilei de 16/28 iunie 1873.  

Nu se cunoaşte dacă în perioada 1866-1873 Atanasie Marian Marienescu şi-a continuat Dioariul său! 

După constatările noastre, acest Dioariu-Jurnal, pe care îl deţine Biblioteca Judeţeană “A. D.Xenopol” din Arad, din anul 1969, este o transcriere după însemnările din aceste “carnete”, (deocamdată neidentificate!) de către însuşi Atanasie Marian Marienescu.  

În însemnările sale întitulate Căsătoria mea din anul 1865, păstrate în manuscris şi puse la dispoziţia noastră de către strănepoata sa, Doamna Melania Petrisor, care locuieşte în casa de pe strada Tipografilor, nr. 22 din Sibiu, Atanasie Marian Marienescu descrie modul în care şi-a cunoscut viitoarea soţie, fiind prezent la Răşinari cu ocazia sfinţirii noului episcop Ioan Popazu, în Duminica din 15 August 1865!  

Cu prilejul acestei sărbători, aici îl reîntâlneşte, încortelat în casa viitorului său socru- Ioan Brote, pe mitropolitul Andrei Şaguna, (pe care îl cunoscuse la Pesta, în 27 septembrie 1857, respectiv la Sibiu, în 22 sept. 1858), cel care se oferea mai târziu să-i fie gazdă la cununia oficială din 3/15 octombrie 1865 de la Sibiu. 

Trebuie menţionat faptul, nu lipsit de importanţă, că Ana Brote era unul din cei 11 copii ai lui Ioan Brote(1919-1871) din Răşinarii Sibiului. Fratele său, Eugen Brote, (1850-1912) este cel ce publică la 13 mai 1892 în tipografia sa, preluată de la Institutul Tipografic din Sibiu, str, Măcelarilor. nr. 21, Memorandului privind situaţia românilor din Transilvania, unul din conducătorii delegaţiei românilor transilvăneni care dusese acest Memorand în 28 mai 1892, Împăratului de la Viena.  

Mult mai târziu Atanasie Marian Marienescu îşi va descrie din Jurnalul său creaţiile literare, care se află păstrate în manuscris, în posesia familiei Petrişor din Sibiu.  

Anul acesta, la 150 de ani de la redactarea acestor însemnări, un colectiv al Bibliotecii Judeţene “A. D. Xenopol” din Arad încearcă să restituie între coperţile unei cărţi, acest DIOARIU, adevărate file de curată omenie şi simţire românească, din cartea neamului nostru, al cărui fiu a fost şi rămâne omul de litere şi juristul, Atanasie Marian Marienescu, contemporanul lui Emanoil Gojdu, Petru Mocioni, Andrei Şaguna, Iosif Vulcan, George Bariţiu, Eftimie Murgu, Iacob Mureşanu, Atanasie Şandor, care au trudit, fiecare în parte, şi toţi laolaltă, la păstrarea fiinţei şi culturii noastre.  

Adevărate pietre de temelie pentru altarul neamului românesc. 

Familia MARIENESCU a avut 2 copii: Delia- Ecaterina şi Eugen -Dafin.  

În urma investigaţiilor noastre, la Sibiu, în casa Anei Brote, de pe str. Tipografilor, Nr. 22 locuieşte în prezent Doamna Melania Petrişor, fiica profesoarei Octavia Drăgulescu (1906-1998), unul din cei trei copii ai Deliei Marienescu, căsătorită Popovici, (Delia, Marius si Octavia). 

De semenea la Köln, în Germania, locuieşte Dr. Ştefan Wachtler, fiul fiicei lui Eugen Dafin Marienescu, Ana, căsătorită Wachtler.  

BIBLIOGRAFIE: 

Dioariu,(Jurnal), manuscris aflat în posesia Bibliotecii Judeţene “A. D. Xenopol”din Arad, 1853- 1858, 1875, Atanasie Marian Marienescu; 

Foaia pentru minte, animă şi literatură, Braşov, 1853, 1855, 1858; 

Revista Familia, Nr. 38, An III, 25 sept/ 7 oct. 1867; 

Dr. I. Lupaş: Luptători pentru lumină, Bibl. “Semănătorul”, 1916; 

Traian Topliţeanu, A. M. Marienescu, în Analele Banatului, Timişoara, Anul III, Nr. 3, Iulie-Septembrie 1930, pp. 1-14;  

Înnoirea, Arad III, Nr. 12/ 1 iunie, 1940 şi Nr. 2-3/ 1941; 

Dan Demşea, Atanasie Marian Marienescu şi Lipova- contribuţii biografice, Revista Tibiscus,Timişoara, 1972, p.77-84; 

Doina Radu, Atanasie Marian Marienescu,(1830-1914), în Revista Ziridava, IX, 1978, pp. 341-368. 

Luana Popa, Atanasie Marian Marienescu corespondent al publicaţiilor braşovene, în Revista Ziridava XII, Muzeul Judeţean Arad, 1980; 

Căsătoria mea. Naşterea lui Geni,(Eugeniu, n.n.) şi a Deliei- manuscris aflat în posesia Melaniei Petrişor din Sibiu, strănepoata lui At. M. Marienescu; 

Album de familie- Atanasie Marian Marienescu, Melania Petrişor, Sibiu.