CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Fictiune >  





Pazitor la albine - ultimul episod
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
(Din volumul "Bucovina plai de basm și dor") 
  
- ultimul episod - 
  
Dihania 
  
Într-o seară târziu, după ce a venit tata iar eu ațipisem deja, câinele a început să latre de zor înspre pădure, din ce în ce mai năvalnic. Am ieșit afară din colibă și împreună cu tata trăgeam cu urechea în noapte spre pădurea de dincolo de pârâu. Se auzeau din când în când trosnete de crengi rupte. Apoi s-a auzit o bufnitură înfundată. Tata îmi zice : nu-i de șagă, ceva ne dă târcoale. Câinele s-a oprit pe malul pârâului, neavând curaj să treacă mai departe. Lătra acolo de făcea spume la gură, scurma pământul cu picioarele dinapoi și se dădea de ceasul morții. Dar nici noi nu mai stăteam degeaba. Tata a apucat ceaunul și bătea strașnic cu un clește în el. Eu am aruncat pe foc mai toată rezerva de lemne uscate. A ieșit întâi o fumăraie mare apoi a țâșnit o flacără orbitoare, mai-mai să ajungă la cartonul colibei. Am apucat și eu o bucată de scândură și băteam strașnic în peretele de carton al colibei. Ieșeau niște pocnituri seci ca de pușcă. Ce mai, o hărmălaie mare am făcut împreună. După un timp câinele s-a potolit. Am mai ascultat întunericul pădurii dar nu se mai auzea nimic. Trecuse deja miezul nopții și încet–încet ne luase somnul. Câinele s-a culcat și el sub copac și din când în când mârâia prin somn. Când m-am trezit soarele răsărise de mult. La lumina zilei nu mai aveam nici o frică, toate spaimele au plecat odată cu întunericul nopții. Doar cartonul de pe peretele colibei era crăpat în câteva locuri, acolo unde am bătut cu scândura cu prea mare zel. Am luat sârmă din aceea subțirică, pentru rame, și am reparat spărturile. La multe neajunsuri era bună sârma aceea. 
  
Hulboaca 
  
După așa o noapte de fiori reci pe spinare au venit și zilele mai fierbinți de august. Mă mai răcoream pe la izvor și în pârâu dar nu era de ajuns. Atunci m-am hotărât să fac un zăgaz pe firul apei, să mă pot scălda de-adevăratelea. Am ales un loc mai sus de colibă, acolo unde malurile erau mai apropiate și mai înalte, și unde mai pătrundea și soarele. Din susul și din josul pârâului am cărat mai întâi, cu multă opinteală, bolovani mai mari din care am făcut baza barajului. Apoi cu pietre și pietricele mai mici am umplut găurile. Deja apa se ridicase în spatele digului. Am cărat crengi de molid și peste ele am adus brazde de pământ, cu tot cu iarbă. Apoi iarăși un rând de crengi și iarăși un rând de brazde. La sfârșit am adus lespezi de piatră, le-am pus pe creasta digului, ca să nu muște apa din dig. Construcție sănătoasă și documentată temeinic. 
  
Nu era prima oară când făceam un zăgaz. În spatele digului apa pârâului s-a strâns ascultătoare și liniștită, înfricoșător de multă și de adâncă. Deasupra pluteau frunze uscate iar pe luciul apei se oglindeau vârfurile molizilor, cerul și norii, dând iluzia unei adâncimi fără de fund, care îți dădea fiori. La scăldat, trebuia să te arunci din prima în apă, să nu-ti închipui prea multe. Oglinda se spărgea iar apa rece te prindea în ghearele ei. Nu puteai rămâne mult acolo, te apuca tremuriciul. Trebuia să ieși repede la soare, la încălzire, apoi iar în apă, și tot așa, până trecea cineva pe drum. Atunci erai nevoit să faci o pauză. Era mai rău dacă vizita neașteptată te prindea în apă, trebuia să reziști acolo până trecea străinul, că doar nu aveai bikini. 
  
Într-o noapte a venit o ploaie mare, cu tunete și fulgere, și până înspre ziuă a tot vuit pârâul. Când m-am dus dimineața la scăldătoarea mea, nici urmă de aceasta și de dig. Totul era curat și bine spălat, până la stâncă. S-a dus pe apă toată truda mea! Dar nu m-am lăsat, peste două zile totul era ca înainte. Îmi vedeam chipul oglindit în apă, cu ochișorii neastâmpărați, cu părul lung și răvășit trecând peste frunte și urechi, o mutrișoară de ștrengar bună pentru orice născocire care să umple timpul în acel loc frumos dar singuratic..... 
  
(sfârșit) 
  
Referinţă Bibliografică:
Pazitor la albine - ultimul episod / Viorel Darie : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2781, Anul VIII, 12 august 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Viorel Darie
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!