CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Manuscris > Cugetari >  




Autor: Violeta Catincu         Ediţia nr. 2465 din 30 septembrie 2017        Toate Articolele Autorului

File nescrise
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
  
Am citit un citat care spune așa*Fiecare zi ne naștem din nou.Ce facem azi e ceea ce contează cu adevărat*O asemenea filozofie nu-ți poate rămâne indiferentă,pentru că fiecare avem un trecut pe care vrem să-l lăsăm în urmă și cu fiecare zi să putem scrie pe o pagină complet noua prezentul.  
  
Avem un caiet plin cu tăieturi ale unor greșeli neintenționate,cu pete de cerneala date de niste un cuvinte sau întâmplări și am vrea cu fiecare zi ce trece să ne îmbunătățim viata cu valori care să ne dea însemnătate.Din păcate,viziunea noastră asupra existenței și asupra noastra este limitată.De aceea de multe ori,nu vedem de momentul critic,undeva mai sus,deasupra norilor,de unde priveliștea e alta.Una mai clară și cu o noua perspectivă să înaintăm.Cauza acestei situații e foarte simplă și paradoxal noi suntem de vină,mai precis eul nostru,așa numita esentă a ceea ce reprezentăm.Dacă pe de o parte ne face să credem că eul e de fapt remarcarea noastră ca indivizi și impunerea voinței în societate,pe de alta ne face să fim limitați în a ne atinge adevăratul potențial.Valoarea noastră ca oameni nu se poate masura.Abilitațile pe care le dobândim ne pot propulsa foarte sus,dacă acestea se bazează pe temelia credinței și ambiției.De multe ori ne uităm la trecutul nostru ca la o fotografie veche a unui moment și ne întrebăm cum de o situație acum ușoară,atunci ni s-a părut fără capăt,fără ieșire.Acum suntem mai compleți,mai bogați cu o experiență,acum știm cum am proceda,dar nu a fost usor,pentru că ,în viață,ca o regulă nescrisă a universului,atunci când primești ceva trebuie să dai la schimb,de cele mai multe ori ceva prețios precum timpul.  
  
Cel mai frumos dar pe care l-am putea primii e o nouă zi,o nouă șansă de a o lua de la capăt ,de data aceasta mai bine decât ieri.Ne începem fiecare zi cu promisiunea că vom face lucrurile așa cum trebuie,dar de multe ori ne repetăm greșelile.Am ajuns la concluzia că nu trebuie să ne trăim viața ca să multumim pe alții,ci mai degrabă pe noi,iar în felul acesta vom fii cu adevărat fericiți.  
  
Ura și regretele ne consumă,așa că ar fi inutil să ne gândim la trecut,la ceea ce am considerat a fi greșit.Trecutul nu mai e,iar viitorul încă nu a sosit.Prezentul se desfășoară în ochii noștrii ca un film,la care am vrea ,mai degrabă,să fim protagoniști,nu spectatori.De ce să ne limităm la a urmării ce viață grozavă au alții?De ce nu ne putem transforma propria viață într-una așa cum am visat.Ei bine,eu am găsit răspunsul.Din păcate se numește compromis.Acest cuvant care semnifică punerea în balanță a ceea ce dam cu ceea ce primim.Dar ar putea oare valora banii și confortul mai mult decât timpul în sine,decât fericirea?Eu zic că nu.  
  
Acum nu sugerez să ne vindem averile toți și să călatorim în jurul lumii,ci să facem ceea ce suntem meniți să facem.De multe ori avem abilitatile unui pește,dar societatea ne-a obligat să traim pe uscat.De aceea ne simțim nefericiți,pentru că ceea ce facem zilnic nu este ce ne-am dorii.  
  
Fiecare ar trebuii să privească în interiorul lui,la momentul când visa să ajungă cineva,la momentul când descoperise la ce era bun și ce anume îi plăcea și acel lucru să-l facă.  
  
Poate gândesc ideal,dar cum ar fi ca fiecare dintre noi să facem zilnic exact ce ne place?Cu sigurantă am zâmbii mai mult,ne-am bucura mai intens de viată și nu am simții că trece așa usor,pentru că fiecare moment ar fi apreciat la adevarata valoare.  
  
Tuturor ni se întâmplă să pierdem contactul cu realitatea.Să fim poate la volan,ceea ce e cam periculos iar mintea să ne fugă la un moment din trecut,când poate am fost mai fericiți .Uitam să ne bucurăm de prezent și să scoatem din el ce e mai bun.Trecutul nu ne mai poate oferii nimic.Paginile lui sunt complete și nu mai putem adăuga nimic.Dar de ce am mai face-o?.Prezentul e o foaie nescrisă care abia așteaptă să fie așternută de idei noi,de proiecte,de noi începuturi.  
  
 
  
Poate că nu realizăm,dar fiecare vorbă,fiecare decizie maruntă,are un impact colosal atât în viața noastră cât și în viețile altora.Momentul când un dependent spune nu la tot ceea ce vine din afară și realizează că de fapt,cea mai mare dependență o are de sinele lui,uitat undeva printre bani,droguri de toate felurile,persoane.Acel sine de care îi e dor,care trebuia să fie măreț,care știa cine este,dar a uitat în tumultul compromisurilor.  
  
Hai să ne uităm la sinele nostru și să ne reamintim cine am fost,înainte să ne spună alții cine să fim și să ne urmăm acel sine indiferent de ceea ce vom auzii.Poate că ni se va spune că facem ceva greșit,că mai bine urmăm turma .Dar vezi tu,acea turmă nu va fi lângă tine în ultimele clipe,ci doar tu cu tine.  
  
O să încerc să relatez o mică anectotă dintr-o carte care spune așa.  
  
Era odata un maiestru înșelept,foarte bătrân și bolnav.Toți în jurul lui se așteptau să moară,așa că discipolii se adunaseră din toate colțurile tării pentru a-I fi alături.  
  
Unul dintre ei ,cunoscându-l pe maiestru se gândii să-I aducă un cadou care să-l înveselească în ultimele momente,așa că,îi cumpără prăjitura preferată a acestuia .Cum aceasta nu se găsea ușor,discipolul căută în lung și lat până găsii prăjitura.Toți observară că maiestrul aștepta ceva și nu se putea odihnii în pace.  
  
Când în sfârșit,discipolul ajunse cu prăjitura,toți îl întrebară pe maiestru care sunt ultimele lui sfaturi pentru aceștia și ce ar trebuii ei să facă.  
  
Spre surprinderea tuturor,maiestrul mușcă din prăjitură și replică ultima lui frază..  
  
,,.-Ce gustoasă este!,,  
  
Tocmai în aceasta vorbă,maiestrul le transmisese o filozofie de viață și anume că nu contează in astfel de momente trecutul sau viitorul,ci momentul plenar al prezentului.  
  
Toate senzațiile noastre sunt menite să ne ajute să înțelegem cum să ne bucurăm mai mult de ceea ce avem acum și cum anume putem scrie viitorul într-o manieră optimistă,fără regrete sau pur și simplu să afirmam,,Acum e momentul perfect să fiu cum mi-aș dorii,,  
  
Referinţă Bibliografică:
File nescrise / Violeta Catincu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2465, Anul VII, 30 septembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Violeta Catincu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Violeta Catincu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!