CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

TOP AUDIENȚĂ
PROZĂ

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
PROZĂ


Acasa > Impact > Biografie >  


Autor: Stan Virgil         Publicat în: Ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016        Toate Articolele Autorului

DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (Viața știută și neștiută a îndrăgitei interprete de muzica populară din Târgu Jiu, Maria Loga)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CAP. II - Partea a II - a  
  
Mai trecură încă doi ani din viaţa copilei de la acel nefericit eveniment când îşi descoperise adevăratele origini. Nu se ştie prin ce împrejurări, un tânăr gorjean pe nume Ion Pătruică din comuna Drăguţeşti, localitate aflată la vreo opt kilometri de Târgu Jiu, trece prin meleagurile vasluiene, venind cu maşina de la Iaşi. Fiind şofer de profesie, opreşte în sat să repare o pană la o roată şi cum hazardul le rezolvă pe toate în stilul său caracteristic, aici o cunoaşte pe Natalia Galiţia din Vetrişoaia, care tocmai tot întâmplător, trecea pe lângă el. Automobilele nu erau atât de des văzute în acea vreme printr-o comună de câmpie. Fata se oprise să admire maşina. Şoferul terminând de reparat roată şi pregătindu-se de plecare, îşi aduna sculele ştergându-se cu o cârpă pe mâini de praf, când văzu o fătucă ce se tot fâţâia în jurul automobilului hlizindu-se la el.O întreabă într-o doară, mai mult să o bage în seamă pe fată:  
- Ce zici frumuşico, nu vrei să faci o plimbare cu automobilul şi să mergi cu mine pân' la Bucureşti? Nu te-ar tenta viaţa de la oraş?  
- Ce să fac eu la Bucureşti? răspunse fata nedumerită de insolenţa şoferului.  
- Cum, ce să faci? Să trăieşti acolo, să devii o mare doamnă?  
- Lasă-mă, măi băiete în sărăcia mea! Cum să pot ajunge eu o mare doamnă? se alarmă ea speriată de nebunia din spusele tânărului.  
- Uite, aşa bine! Te măriţi cu mine şi cum eu lucrez ca şofer la Curtea Regală, vorbesc cu regele să te angajeze şi pe tine acolo.  
- Dar ca şe să mă angajăze, măiculiţa mea, că doar eu nu ştiu faci mai nica, se arătă ea contrariată într-o moldovenească neaoşă. Am făcut doar şcoala din comunî şi atât.  
- Lasă că înveţi tu, are cine să te şcolească! Şi apăi nu voi fi şi eu acolo? se grozăvi el la fată.  
- Eu cred că tu doar şuguieşti cu mini, măi băietule, ca să mă ameţeşti di cap şi ista nu-i a bună.  
- Nu, nu, eu vorbesc foarte serios. Îmi place de tine şi vreau să te iau de nevastă, să te duc la Bucureşti ca să te fac doamna mea, la Curtea Regală.  
Gorjeanul, băiat isteţ, puţin instruit, dar cu şcoala vieţii absolvită prin capitala ţării unde lucra, îi suceşte minţile copilei promiţându-i luna de pe cer şi marea cu sarea, cum spune românul, că o va duce în Bucureşti şi o va face mare doamnă. Îi mai spune că s-a îndrăgostit de ea, că-i frumuşică, ingenuă, dar nu-i spune şi că-i cam gâsculiţă în privinţa cuvintelor frumoase rostite de tânărul golănaş de la oraş.  
Şi uite aşa, după multe vorbe ameţitoare şi promisiuni fantasmagorice pe care doar ea le-a crezut, Natalia a părăsit fără niciun regret casa părintească, urcând în maşină, fără să-i mai poată spune ceva mamei sale despre hotărârea luată, părăsind definitiv pământurile moldoveneşti unde a copilărit, dându-le în schimbul unei himere numită Bucureşti, schimb oferit în glumă de un mare pezevenchi care a trecut întâmplător prin comună şi i-a schimbat firul normal al vieţii pentru totdeauna.  
La început Ion s-a gândit la o aventură cu această fată simplă dar simpatică, fată neştiutoare de la ţară, ca apoi după ce se va plictisi de ea, s-o urce în primul tren şi s-o expedieze înapoi la Vetrişoaia, ca pe un obiect devenit netrebuincios. Dar nu a fost să fie cum şi-a făcut el planurile.  
Ion neavând unde să ducă fata în Bucureşti, având doar o cămăruţă unde să doarmă la palat, ca mai toate slugile, spre ghinionul său, o duce direct la casa părinţilor din Drăguţeşti, spunându-le că s-a însurat cu fătuca. Gorjenii, ţărani simpli, oameni cu o credinţă strictă despre sacralitatea căsătorie şi mai ales cu frica lui Dumnezeu, nu-l lasă pe Ion să trăiască cu fata în necinste. Cheamă preotul din sat să le slujească o jumătate de cununie cum se obişnuieşte din strămoşi, ca doi oameni să poată trăi în cinste şi nu în păcat, conform preceptelor ortodoxe, cum se exprimase preotul adeseori în biserică, ca apoi acelaşi lucru să-l oblige să-l facă şi la primărie, numai că aici nu a mai mers cu jumătatea de măsură.  
Şi uite aşa, pe negândite, Natalia Galiţia născută Creangă, devine la vârsta de şaisprezece ani, tânăra doamnă Natalia Galiţia Pătruică, cu domiciliul în Gorj, comuna Drăguţeşti.  
Din toate poveştile spuse fetei de tânărul gorjean, era adevărat doar că el lucra în calitatea de şofer la Casa Regală de la Cotroceni, în timpul domniei regelui Carol al II-lea, nu neapărat fiind şi şoferul personal al regelui, aşa cum i se lăudase fetei.  
Totuşi, spre bucuria ei, Ion Pătruică reuşeşte după un anumit timp, s-o angajeze pe Natalia la Curte, pe la bucătărie ca ajutoare, mutându-se astfel amândoi în capitală. Nataliţa chiar dacă nu era şcolită sau cu experienţă de viaţă, era o tânără care poseda anumite capacităţi native de inteligenţă, nu neapărat dobândite prin studiile efectuate la şcoala de la ţară, aşa că se integrează foarte uşor în obligaţiile protocolare impuse la Curte şi în scurt timp învaţă nu numai servirea feţelor princiare, dar şi să vorbească binişor limba franceză şi să cunoască regulile bunelor maniere impuse în lumea "bună".  
În perioada cât lucrează la Cotroceni, inevitabil apare şi se naşte primul lor copil, pe care îl vor boteza cu numele de Constantin, dar îl vor alinta Ticu.  
În acea vreme, familia regală avea un copil de vreo trei anişori, pe prinţul moştenitor Mihai. Elena, regina mamă, dăruia hăinuţele rămase mici prinţului moştenitor, tânărului cuplu de salariaţi, destul de săraci, în pofida faptului că erau angajaţii Casei Regale, pentru băiatul lor Ticu, ca acesta să le poarte cu drag şi cinste.  
Era şi firesc ca atunci când apăreau gorjenii în public cu odrasla lor îmbrăcat în hăinuţe princiare cu monogramă, să se fălească cu aceasta şi să se laude că lucrează amândoi la Curtea Regală, având o situaţie privilegiată. Era ceva firesc în obiceiurile oltenilor să fie lăudăroşi din fire.  
Acest lucru a ţinut până când la un an de la naşterea lui Constantin, Nataliţa va rămâne din nou însărcinată, astfel că cei doi părinţi vor fi nevoiţi să părăsească Cotrocenii şi să se retragă în comuna natală - Drăguţeşti, unde va vedea lumina zilei cel de al doilea lor prunc, Emil, căruia ei îi vor spune în familie Melu.  
Primind amândoi soţii recomandări bune din partea administraţiei Curţii Regale, Ion ajunge şoferul prefectului de Gorj, conducând maşina prefecturii timp de douăzeci şi opt ani, iar frumoasa şi tânăra lui soţie, va deveni după ceva vreme, când şi cel de al doilea băiat s-a mai zburătăcit, bucătăreasă la internatul şcolii profesionale înfiinţată de moşierul Gheorghe Tătărescu, la conacul său din Drăguţeşti, un important om politic al acelor vremuri.  
Aici este cazul să amintim şi ceva despre acest moşier gorjean, ajuns în mai multe perioade Primul ministru al guvernului României din acea vreme, personaj care a influenţat într-un fel sau altul decursul vieţii Nataliei.  
Gheorghe Tătărescu născut în comuna Poiana, nu departe de Drăguţeşti sau de Târgu Jiu, era fiul generalului Nicolae Tătărescu din satul Vlăduleni, comuna Bîlteni-Gorj şi al soţiei sale Speranţa, născută Pârâianu.  
Pârâienii, familia mamei politicianului interbelic, făceau parte din vechea boierime a Olteniei, putând fi urmăriţi documentar până în sec. al-XV-lea şi se trăgeau din vechii boieri din Baia de Fier şi Alun.  
Speranţa, era fiica pitarului Zamfir Pârâianu, prefect de Gorj, şi a Sevastiţei, născută Frumuşanu. Aşadar şi bunica maternă a omului politic aparţinea unei cunoscute familii boiereşti gorjene. Ea i-a călăuzit paşii copilăriei viitorului om politic, iar tatăl său îi era model, fiindcă luptase pe frontul pentru cucerirea Plevnei la una mie opt sute şaptezeci şi şapte şi era militar cu renume de membru în comisia de pace cu turcii.  
Gheorghe Tătărescu s-a căsătorit cu Arethia Piteşteanu, familie înrudită, la rându-i, cu neamuri boiereşti de viţă veche din Ţara Românească. Arethia era o femeie cu stare şi bine văzută în societatea acelor vremuri.  
După primul război mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soţului ei şi a pus bazele unei societăţi de binefacere care avea drept scop renaşterea covorului şi a broderiei olteneşti. A înfiinţat şi un atelier în acest scop, de covoare olteneşti, cu modele oarecum modernizate, adaptate la noua formă de mobilier. Despre boierul şi politicianul liberal, Gheorghe Tătărescu putem spune că va ajunge Prim Ministru după depunerea jurământului de credinţă pe cinci februarie una mie nouă sute treizeci şi patru, la Sinaia, fiind în funcţie până pe douăzeci şi opt decembrie, una mie nouă sute treizeci şi şapte.  
După ce va fi debarcat din fruntea guvernului, va mai avea o perioadă de guvernare între douăzeci şi cinci noiembrie, una mie nouă sute treizeci şi nouă şi patru iulie, una mie nouă sute patruzeci.  
La sugestia Aretiei Tătărescu, soţia omului politic, acesta va înfiinţa o şcoală de meserii, în care elevii să înveţe tradiţiile meşteşugului gorjean, chiar pe moşia sa din comuna Drăguţeşti, unde aveau un conac, cu mai multe acareturi.  
La această şcoală cu internat, va profesa Natalia timp de treisprezece ani ca bucătar, iar în particular ca educator voluntar al elevilor din internat, fiindu-le de multe ori considerată de către copii ca cea de a doua mamă.  
  
 
  
 
  
 
  
 
  
 
  
 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (Viața știută și neștiută a îndrăgitei interprete de muzica populară din Târgu Jiu, Maria Loga) / Stan Virgil : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2130, Anul VI, 30 octombrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stan Virgil
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către administrația publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

TOP AUDIENȚĂ
POEZIE

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!