CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Analize >  





CITIȚI ISTORIA ÎNAINTE DE A SCRIE de POMPILIU COMSA
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Și Ceaușescu și-a iubit țara, așa se spune; dar a distrus-o. Fără educație și cultură, tot săraci o să rămânem. Sigur, am vrea ca imaginea României în afară să fie una bună și mai ales patriotică. Dar nu prea suntem, de fapt, dispuși să finanțăm cultura și să încurajăm exemplele de lucru bine făcut? Răspunsul nu mai ține cont de laptele și mierea din discursul fals patriotic al politicienilor. Lucrurile nu stau nici bine, nici rău în cultură, ci mai degrabă sunt într-o stare de confuzie. Uitându-mă în jur cu atenție, am observat de-a lungul timpului foarte multe declarații de iubire pentru cultura romană. Numai că instituțiile și mecanismele prin care cultura ar trebui ajutată să traiască sunt slabe, nu sunt deloc pe măsura acestei mari iubiri. Probabil că opusul patriotului e "indiferentul", vorba lui Mircea Vasilescu, cel căruia nu-i pasă, nu-i stă gândul la patrie, ci la altele... Sigur, poți să fii cetățean al unei țări fără să-ți pese de ea, nu te dă nimeni afară. Sau,invers, poți să pleci din țară - au plecat vreo 4 milioane de concetățeni de-ai noștri - și s-o iubești în continuare. Mai nou, vedem unii politicieni care - în numele iubirii de țară, spun că "nu mai vrem să ni se dea lecții de la Bruxelles" și reiau un discurs naționalist îngust inspirat de fraza lui Ceaușescu despre "neamestecul în treburili interne". Sunt niște demagogi ignoranți. Din păcate, mulți concetățeni se lasă convinși de această retorică "suveranistă" și de acest naționalism primitiv, crezand ca e "patriotism". La nivel retoric, curg peste noi tone de lapte și miere atunci când vine vorba despre cultură. Cultura poate crește coeziunea socială, e cert. În acest timp în mediul rural și în orașele mici, nu mai exista librării, în unele, nici biblioteci publice. Aproape jumătate din populația țării nu are acces direct la carte. Politicienii sunt niște "încuiați" (în sensul din romanele cu Harry Potter), nu pricep ce e de făcut. Și probabil că cei mai mulți nici nu vor. De aceea partidele românești de după 1990 n-au reușit să devină organizatii deschise, meritocratice și cu adevărat democratice, care să stimuleze disputa de idei și de argumente, ci funcționează mai degrabă pe "cumetrie" și pe baza spiritului de gașcă. In plus asupra unor intelectuali de primă mărime au fost organizate atacuri sistematice. Și în lume nu e altfel. Wolf Lepenies, un mare sociolog și intelectual public german, afirma într-o carte (Ascensiunea și declinul intelectualilor în Europa, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2003) că vremea intelectualilor de tip Vaclav Havel, care construiesc ideea unei lumi mai bune și apelează la marile principii morale, a trecut. Iar Michael Ignatieff rezuma astfel amestecul de "opinioniști" pe care ni-l oferă televiziunile și mediul online: "În loc de gândire, avem opinii; în loc de argumentație, avem jurnalism; îin loc de polemici, avem profiluri de personalitate; în loc de dialog public, avem show-uri de taclale cu celebrități". Nu mai putem vorbi astăzi despre identitatea națională în termenii de acum o sută de ani. Cultura si educația au rolul esențial în formarea identității naționale. Problema principală e că n-am avut, din 1990 încoace, politici publice coerente în domeniul culturii. Prima strategie coerentă în domeniul culturii s-a făcut abia în 2016, în vremea guvernului condus de Dacian Cioloș, când ministrul Culturii era Corina Șuteu. De fapt, relua și amplifica o strategie scrisă în 2013 de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Momentan predomină percepția că artele și cultura sunt un "lux", când ele de fapt sunt o investiție pe termen lung care se va întoarce către societate sub forma unui nivel mai mare de civilizație și unei calități mai bune a vieții. Acum se citește puțin (sub 10% dintre adulți citesc cel puțin o carte pe lună, ca și în Italia ori Grecia; în țările scandinave peste 30% dintre adulți citesc cel puțin o carte pe lună). Iar piața editorială e estimată la 60 de milioane de euro (în Bulgaria e de două ori mai mare, la o populație de două ori mai mică). Ne-am obișnuit cu autocompătimirea: "nu se mai citește, suntem ultimii din Europa". Dar copiii trebuie învățați să facă asta. Profesorul Nicolae Manolescu a scris în Adevărul un articol despre Cultura literară în care spunea despre internet că este "un vid planetar" și "o sursă de manipulare individuală și colectivă, pentru că nu furnizează cunoștințe, ci informații" și își amintea cu nostalgie că, până și în anii 1950, teatrul radiofonic le oferea tinerilor capodopere ale literaturii universale (Ruy Blas, Don Carlos sau Angelo, tiranul Padovei). Or, aceste capodopere (și altele) sunt ușor de găsit azi tocmai pe internet, pe site-ul eteatru.ro, unde se află exact înregistrările pe care le-a ascultat dl profesor în anii 1950; și tot pe internet se găsesc cărți întregi, filme de foarte bună calitate, documentare și tot felul de materiale educaționale. Cu plecăciune, Pompiliu Comșa 
  
Referinţă Bibliografică:
CITIȚI ISTORIA ÎNAINTE DE A SCRIE de POMPILIU COMSA / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2975, Anul IX, 22 februarie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!