CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Libertate >  


Autor: Pompiliu Comsa         Publicat în: Ediţia nr. 2974 din 21 februarie 2019        Toate Articolele Autorului

DIPLOMAȚIA, ȘTIINȚĂ LA CARE AM FOST MEREU REPETENȚI de POMPILIU COMȘA
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Personal, sunt român în fiecare zi din viața mea. M-am născut român, am crescut român și voi rămâne român. Și sunt mândru de neamul meu și de țara mea ! 
  
Astăzi, toate aceste sentimente sunt mai puternice.V-aţi gândit vreodată de ce Franţa şi-a făcut sărbătoare naţională din Căderea Bastiliei, nu din anexarea Alsaciei şi Lorenei? De ce Bulgaria sărbătoreşte naţional eliberarea de sub turci, nu unirea cu Cadrilaterul? Din raţiuni diplomatice. Pentru a nu tensiona fără rost relaţiile cu vecinii! Din diplomaţie! Ştiinţă la care noi, de la moartea lui Titulescu, am fost mereu repetenţi. E valabilă pentru toată generația mea de sacrificiu. 
  
Destinul fiecărui individ este stabilit dinainte de a se naşte. Nu îşi poate alege părinţii, religia sau locul unde va veni pe lume. Nu avem cum, aceste decizii se iau undeva mai Sus. Eu am venit aici prin ’52. Când am crezut că se terminase perioada de sacrificiu comunist a venit sacrificiul capitalist care, de prin ’90, pare a fi un drum fără sfârşit, un fel de tunel la capătul căruia nu se întrezăreşte nici o lumină. Sunt furios şi am şi motive să am această permanentă stare. Ca marea majoritate, nici nu-mi revin bine dintr-o ploaie de pumni că apar alţii care îmi cer să mai stau o dată. Ceauşescu mi-a cerut să am răbdare până când se dau datoriile inapoi. Nu am avut încotro, am stat. A venit Iliescu şi mi-a spus: Ceauşescu a fost un bou, uite că a şi murit, acum eu îţi cer să ai răbdare că mergem pe o cale a prosperităţii. Am dedus şi eu, ca marea majoritate a acestui popor cu memorie scurtă, că vor curge râuri de lapte şi miere. Roman – cel adulat de femeile de la Apaca, în cazul în care nu vă mai amintiţi de el, din spatele revoluţionarului de frunte al României – dădea uşor din cap apăsând pedala credibilităţii. Am stat, ce putem să fac? A venit şi Constantinescu, având la stânga şi la dreapta reprezentanţii autentici ai democraţiei: Ciorbea şi Iluzia de a face ceva. Am asistat la o disipare a credinţei că are să fie bine, la asediul democraţiei de către mineri şi la darâmarea Serbiei de către NATO. Puteam să plec, am ales să rămân. De vină sunt eu, nu sistemul în care mă zbat pentru supravieţuire. Am crezut în libertate, în promisiuni, în viitor. Pentru mine nu a contat cromatica partidelor. Mi-a plăcut să cred că degetul ameninţător cu care mă privea Băsescu din afişe are să fie îndreptat de fapt spre sărăcie. Îmi plăcea să cred că în sfârşit, călare pe un cal democrat, acest om are să înfrângă toate temerile mele, că are să pună jos fobia de a fi un perpetuu sacrificat şi are să deschidă larg uşa către un drum despre care tot citeam că ar exista totuşi. Nu a fost să fie. Am senzaţia că mă aflu într-un Matrix mioritic, în care titlul va fi de la generaţie la generaţie – Reloaded. Întrebarea este: pentru cine ne sacrificăm noi de fapt? 
  
Spunea un prieten, Valeriu Butulescu că relaţiile dintre două state vecine sunt totdeauna delicate, pentru că de-a lungul secolelor s-au acumulat probleme. Au fost etape diferite, ocupaţii diferite, frontiere diferite; populaţiiile s-au amestecat, fără a se omogeniza. Noi avem probleme de această natură cu toţi vecinii, dar le tratăm diferit. Bucovina lui Aron Pumnul am abandonat-o, lăsând-o la cheremul naţionaliştilor de la Kiev. Moldovei şi Bulgariei le fluturăm sigle revizioniste cu România Mare (apropo de ambiţiile expansioniste ale unei ţări mici). Cu sârbii linia de separare a Banatului poate fi oricând repusă în discuţie. Iar cu Ungaria lucrurile sunt mult mai complicate. Sigur, avem Trianonul de partea noastră! Dar tot Trianonul ne garanta Bucovina, Basarabia şi Cadrilaterul. E nevoie de abilitate politică pentru a menţine un status quo, nu e suficient să fluturi, uneori sfidător, tratate de pace. Ungaria, prin aderarea la UE şi semnarea tratatului de bună vecinătate cu noi, a închis definitiv capitolul alipirii Ardealului. Dar se luptă pentru drepturile ungurilor de la noi, la standarde occidentale. Iar ungurii alcătuiesc la noi cea mai puternică, cea mai numeroasă şi cea mai bine organizată minoritate. Când ai aproape 2 milioane de unguri în România problema devine delicată şi în nici un caz nu se rezolvă bătând cu pumnul în masă. Îmi e teamă că nu mai e nimic de făcut. În altă ordine de idei, grupul Dragnea e susținut de mafia din Israel. Să înțeleg că ei sunt cu RUSIA și se luptă cu americanii? Din câte am înțeles toată clica mafiotă din spatele lui Hilarry Clinton este cea care-i susține pe aceștia. Adică frații John/Tony Podesta,Marc Grosmann, Sidney Blumenthal și un personaj extrem de interesant care este liantul dintre gruparea Dragnea și Casa Regală cu Duda. Puțini știu de fostul diplomat american Frank Wisner jr (fiul lui Frank Wisner) care s-a ocupat cu tot felul de acțiuni de tip GLADIO, adică asasinarea persoanelor incomode în care s-a servit bine de tot de MAFIA italiană și de prințesa Caradja. Frank Gardiner Wisner (1909-1965), unul dintre pionierii înfiinţării Central Intelligence Agency (CIA) şi o legendă a spionajului american, a stat în România din august 1944 şi până în ianuarie 1945, ca şef al staţiei OSS (Oficiul Serviciilor Strategice - serviciul de spionaj al SUA) din ţara noastră. În această perioadă, a dezvoltat o relaţie apropiată atât cu Regele Mihai I, cât şi cu Familia Regală. Frank Wisner l-a întâlnit pe Regele Mihai la Bucureşti, în toamna anului 1944, iar relaţia de prietenie între cei doi s-a păstrat peste ani. Detalii privind perioada petrecută la Bucureşti de către şeful OSS apar în cartea „Spion pentru eternitate: Frank Wisner. O poveste tristă de spionaj despre un om care a crezut că poate schimba lumea“ (Editura RAO, 2014), carte coordonată de către George Maior, fostul director al SRI (2006-2015) şi actualul ambasador al României în Statele Unite. Printre alții cu care lucra grupul Wisner au fost Allen Dulles și Reihard Gehlen care încă din anii 1950 au folosit grupările terorist-islamiste de tip 'frații musulmani" ca să-și asasineze victimele. Vezi Gamel Abdel Nasser președintele Egiptului, Gaddafy președintele Libiei și tentativa eșuată din Turcia cu Erdogan. Nu știm nici Germania cu cine joacă, cu Rusia sau cu USA? Se pare că joacă cu Rusia, la fel ca și Austria. Cu plecăciune, Pompiliu Comșa 
  
Referinţă Bibliografică:
DIPLOMAȚIA, ȘTIINȚĂ LA CARE AM FOST MEREU REPETENȚI de POMPILIU COMȘA / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2974, Anul IX, 21 februarie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!