CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Libertate >  


Autor: Pompiliu Comsa         Publicat în: Ediţia nr. 2874 din 13 noiembrie 2018        Toate Articolele Autorului

POLITICIENI CARE SACRIFICĂ DRAGOSTEA DE ŢARĂ ÎN FAŢA FRICII DE PUŞCĂRIE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Am citit cartea lui Emmanuel Macron, Revoluţie. O recomand tuturor celor care cred că a face politică este o responsabilitate şi nu un interes. Câteva concluzii. Realităţile Franţei sunt şi realităţile României, iar neîmplinirile noastre au aceleaşi cauze. Lumea nu mai vrea doctrine politice, ci satisfacerea aşteptărilor. Oamenii politici au mai multă ascultare de partid, decât de ceea ce aşteaptă votantul. Înregimentarea politică înseamnă obedienţă. Centralizarea puterii politice şi administrative este câştig doar pentru oamenii de partid şi nu pentru cetăţteni. Educaţia noii generaţii este precară pentru că sistemul este birocratizat şi compromis. Lumea urbană este atractivă social, este motor de dezvoltare, dar este şi un risc de pierdere a valorilor naţionale care încă trăiesc în lumea rurală. Uniunea Europeană nu este un hoţ de suveranitate, dar nici nu poate funcţiona dacă nu i se cedează din suveranitatea naţională. Naţionalismul apare nu pentru că UE este restrictivă, ci pentru că este birocratizată.. Dacă o ţară vrea să recupereze un decalaj trebuie să o facă nu prin creştere de ritm, ci prin salt tehnologic. Europa trebuie să fie atentă şi în dialog corect cu SUA, China şi Rusia. Viitorul este a celor care recunosc, analizează, proiectează, aplică, controlează şi mai ales comunică şi dau seama celor ce i-au ales. Confruntarea cu realitatea din teren va constitui proba verităţii, până la urmă contează votul, el va arăta voința poporului român, ca de fiecare dată. Macron spune că neimplicarea şi lipsa de curaj perpetuează o stare, aceeaşi la ei, la noi sau în oricare stat UE şi de aici încremenirea în starea de insatisfacţie. La noi, indiferent de cum se numește proiectul politic, va câștiga cel care înțelege că o schimbare reală este necesară mai mult ca oricând, iar când spun schimbare mă refer la sensul verbului "a schimba" şi nu a cosmetiza. E bine însă să ne lipsim de "vorbăraia" şi neseriozitatea vremurilor trecute care, cu nuanţe se perpetuează. Să înţelegem că trebuie să mergem la vot. Să înţelegem că trebuie votaţi nu oamenii care vorbesc mult şi fac puţin pentru popor. Să înţelegem că mai binele nostru vine din dezvoltare şi nu din "Programul...de dezvoltare a societăţii şi de înaintare spre ...", ci din dezvoltarea ţării, din proiectele care aduc bani şi locuri de muncă. Acestea din urmă aduc înapoi în ţară şi emigraţia românească de peste tot unde se află. Românii trebuie să înţeleagă că schimbarea ţării stă şi în votul lor; trebuie să înţeleagă că oamenii vechilor regimuri nu vor face niciodată dezvoltare. Ei trăiesc sub spectrul paradigmei egalitariste, care a creat egalitate doar în vorbe. Dacă nu vom înţelege că mai binele nostru stă în noi, în puterea votului nostru, ne vom pierde şi tineretul şi ţara şi peste tot în urma noastră vor rămâne morminte cu steaguri roşii cu secera şi ciocanul. Cum proiectul politic trebuie să conţină punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. Să scoatem în afara legii partidele de sorginte comunistă şi să-i lipsim, prin lege, de dreptul la vot. De fapt dreptul la vot şi l-au anulat singuri. Nu vedeţi că tot ce au votat au condus la distrugerea structurilor statului de drept în scop de jaf , de furt fără pedeapsă?.Cum să se dezvolte ţara şi urmaşii ? Din comunism te puteai salva individual, dacă aveai o structură intelectuală rezistentă la uniformizare. Dar cum s-a salvat ţara? Aici lucrurile sunt mai complicate. România plăteşte încă tribut mediocrităţii din comunism, cu politicieni de comedie proastă, al căror ‘’proiect de ţară’’ este să nu intre în puşcărie, dar a avut curajul de a-şi alege un preşedinte minoritar. Cum a ieşit România din comuunism e o poveste mai complicată. Cert e că a moştenit o clasă politiucă mediocră, o ‘’găinărie’’ lipsită de orice ideologie, în afara de, repet, dorinţa de a nu intra în puşcărie. Cum mai cred c[ to’I cei care am trecut prin comunism e normal s[ ne raport[m la comunism. Comunismul nu e un fenomen oarecare, a fost un regim totalitar care avea un proiect ideologic, aparent bine argumentat, un regim care nu suferă comparaţii cu schimbarea de astăzi a guvernelor. În opinia mea un regim totalitar înseamnă un regim care pune stăpânire pe tot, inclusiv pe viaţa oamenilor şi pe viaţa fiecăruia dintre aceştia. Toţi cei care am trecut prin comunism suntem obligaţi să ne raportăm la comunism, pentru că în mediul acesta am crescut, ne-am educat, am încercat să supravieţuim, mai ales unii ca mine, care n-au avut în viaţa lor carnet de membru de partid. Situaţie cu dezavantaje şi avantaje nesperate apoi. Am înotat prin comunism cam o jumătate de veac. Comunismul le-a răvăşit la unii complet viaţa şi cariera. Până şi naţionalismul actual, pe de altă parte, nu provine direct din naţionalismul interbelic sau de secol XIX. După căderea comunsimului am reuşit totuşi să fac ceva şi nu sunt convins că în Occident aş fi fost primit neapărat cu braţele deschise. Am reuşit să mă izolez, folosind expresia lui Gabriel Liiceanu, o patrie mică în interiorul marii Românii comuniste. Sau al României, pur şi simplu. Pentru mulţi români, naţiunea are o conotaţie etnică. Avantajul meu este că sunt greu de fasonat, gândesc cu mintea mea. Răul are nuanţe, ca şi Infernul lui Dante, are multe cercuri. Tocqueville spunea că democraţia înseamnă libertate plus egalitate şi cei mai mulţi oameni, dacă ar fi puşi să aleagă, preferă egalitatea libertăţii. E revoltător însă ce se întâmplă în România, ce personaje mediocre, şi încă le fac um compliment, au ajuns să conducă ţara asta. Multot conaţionali şi astăzi le lipseşte o cultură democratică. Dacă România va mai exista peste o sută de ani depinde ce se va întâmpla în Uniunea Europeană. Dacă UE va ajunge un stat federal, ca SUA. Cum interesant de văzut ce se va întâmpla cu invazia extra-europenilor. La acest Centenar, singurul lucru de sărbătorit este faptul că există România. Construcţia naţională e singura reuşită incontestabilă a românilor de un secol, un secol şi jumătate. Reuşia României a depins însă de un anumit traseu european, occidental. Mai exact de sprijinul lui Napoleon al III-lea. Am ajuns la vorbele lui Petru Groza, că până la urmă comunismul va reuşi să se facă iubit de români. Şi pentru că rămâne suspansul la final, cred că merită să merg mai departe. Aşa-i? 
  
Prof.univ.asoc. Pompiliu COMŞA 
  
Referinţă Bibliografică:
POLITICIENI CARE SACRIFICĂ DRAGOSTEA DE ŢARĂ ÎN FAŢA FRICII DE PUŞCĂRIE / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2874, Anul VIII, 13 noiembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!