CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei >  





OPINII LIBERE FORUMUL DEZVOLTĂRII DURABILE A JUDEŢELOR DIN MOLDOVA de prof.univ.asoc.Pompiliu COMŞA
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Nu cu mult timp în urmă Universitatea Apollonia iniţia sub acest generic o serie de dezbateri găzduite de Pala Mall şi la care au participat zeci de oameni implicxaţi în fenomen. S+a iniţiat chiar şi o Petiţie de susţiner, au apărut şi două grupuri pe facebook, dar, din păcate, lucrurile nu s+au mişcat în direcţia dorită.Iată de ce am purces la drum să analizăm la rece fenomenul. Iată câteva concluzii personale. 
  
Din start putem spune că România nu a scăpat de Coloana a V-a a Kremlinului, de agenţii ei de influenţă, care, printr-un accident al istoriei, conduc destinele ţării. Suntem un jalnic cap de pod al Moscovei în interiorul spaţiului European. Un singur nebun, gen hitler, erdogan, stalin etc. poate distruge o naţiune şi o ţară. Cu cât sunt mai încolţiţi cu atât sunt mai periculoşi. Hitler dorea dispariţia naţiunii germane în final pentru că nu s-a ridicat la nivelul nebuniei lui. Exemplele pot continua la nesfârşit. Bine se spunea că politicienii sunt ca porumbeii, cât sunt jos îţi mănâncă din palmă, când sunt sus se găinăţeaza pe tine! 
  
Ce se poate face repede în regiune. Să fie construite mai repede 500 de kilometri de autostradă şi cale ferata modernă în respectivele judeţe. Moldova să facă comerţ, să aducă investiții străine din ţările arabe, Turcia, China, Grecia (ei nu vor obligatoriu autostrăzi precum occidentali). Produsul intern brut al oraşului Iași total este puțin mai mare decât al orașelor mai mari: Odesa, Chișinău, Varna, Plovdiv. Cum, trebuie să recunosc, foarte repede înseamnă 25-35 de ani până la terminarea ei, dacă se lucrează în ritmul de până acum la autostrăzi! Cum dacă nu se va face autostrada Est – Vest, atunci nu vom mai trăi împreună în aceeaşi ţară. Autostrada pe axa Nord - Sud nu are nicio importanţă. Pe de altă parte, Bucalele nu are nicio relevanţă în dezvoltarea Moldovei. E jale în România, e şi mai jale în Moldova, dar românii rămân inerţi. Nişte lichele, nişte criminali s-au cocoţat în fruntea ţării, ne-au dus şi ne duc de râpă. Fenomenul, că e un fenomen, nu cazuri izolate, are o explicaţie. Probabil, are şi o soluţie, dar nimeni nu ia taurul de coarne. Nu trebuie uitate câteva aspecte. Taxele de redevenţă pentru Câmpul Groningen sunt cu mult peste medie datorită faptului că statul olandez a preluat de la început (din 1959) riscurile prin investiţii în lucrări de prospecţiuni (descoperire) a zăcământului şi în acest context propietarul zăcământului este statul olandez. Operatorii (Shell/Exxon) îşi acoperă doar costurile de exploatare plus o marjă de 5-10%. În contrast, statul Român nu a investit nimic în perimetrele din Marea Neagră (nu a preluat niciun risc). Vezi care este diferenţa? În SUA, Canada, Australia etc, investiţiile în lucrări de prospecţiuni (gaz, petrol, aur, cupru, diamante, ce vrei tu) sunt deschise pentru toată lumea şi taxele de redevenţă sunt mai mici decât în România. Dar trebuie să bagi la risc mulţi bani din buzunar. După încheirea studiilor preeliminare, şansele de descoprire a unui depozit comercial sunt în jur de 25% (la cazino, la ruletă, de exemplu şansele sunt ceva mai mari - în jur de 45%). 
  
Am veni şi cu ideea că trebui început cu o autostradă Siret - Constanța. Nu sunt munți de trecut, iar la Brăila se pare că va fi și un pod. Moldova s-a dezvoltat datorită axei comerciale Lvov, Cernăuți, Brăila - Galați. Nu trebuie inventat nimic. Harta Căilor Ferate ne arată ce autostrăzi ne trebuie. Cum Moldova ar trebui să-și facă partidul ei, ca defuncta formaţiune a lui Simirad, deși chiar asta se urmărește. Trădătorii importanți nu au fost inculți. Prostia cea mai mare e că vedem politicienii care nu fac nimic, dar îi alegem în continuare iar asta e valabil nu doar pentru moldoveni. 
  
24 octombrie 2018 va reprezenta ziua cea mai ruşinoasă din istoria parlamentarismului din România. O coaliţie ciudată şi monstruoasă a reuşit să lipsească ţara de un viitor mai bun, cedând rezervele naţionale de gaze naturale din Marea Neagră în nişte condiţii jenante. Un acord cu condiții mai avantajoase pentru România ar fi pus pe fugă firmele străine, avantajând Gazprom. Apoi câtă vreme va rămâne unită cu Valahia, Moldova va fi condamnată la înapoiere. Nu există altă rezolvare decât DEZUNIRE şi hotar. De asta şi-au dat oamenii din Moldova seama după ce a fost alungat Cuza, iar revolta lor a fost înăbuşită în sânge. Dar probleme nu sunt numai în termeni economici, ci şi de altă natură mai ales militaro/politică. Dacă iluzoriu această zonă s-ar desprinde nu ar avea bani să se apere de vecinii şi mai de la răsărit nici pentru câteva puşti sau mitraliere, nu mai vorbim de avioane- rachete- nave militare etc. 
  
Dar să dăm şi un exemplu personalizat: judeţul Bacău. Acest judeţ era printre primele producătoare din ţară. La acesta contribuia industria chimică din Oneşti, Combinatul Chimic Bacău, Combinatul de mobilă care a livrat mobilă în toată ţara şi la export, Fabrica de pantofi Cotidianul (care a încălţat Bundeswerul), URA (fabrica de reparaţii şi constructori de avioane, care a fabricat 1000 de avioane YAK), Fabrica de hârtie Letea care aproviziona pentru caiete, pentru ziare şi exporta hârtie de ziar. Apoi Fabrica de maşini unelte, Metalurgia Bacău care a exportat mult, Fabrica Proletarul şi multe altele mai mici. Se găsea cărbune şi se scotea petrol. 
  
Staţiunea Slănic Moldova avea permanent bolnavi pentru reabilitare, Toată această industrie a fost distrusă. Doar câteva mai lucrează cu capacităţi sub 10 la sută. 
  
După definitivarea Unirii, în 1862, statul român a fost organizat după principiile unei centralizări excesive. Atât din punct de vedere instituțional, cât și economic, Moldova a cunoscut o perioadă de puternic declin, sensibilă mai ales în vechea ei capitală, orașul Iași. Lipsa unor căi de comunicație eficiente (căi ferate, o rețea puternică de șosele) dusese la izolarea Moldovei. Viața socială și culturală ieșeană intrase în declin. Redistribuirea veniturilor bugetare era mai degrabă favorabilă noii capitale și instituțiilor sale. În acest context, stataliștii moldoveni au început din nou să se manifeste. 
  
Mai întâi a predominat lupta petiționară. Din acest punct de vedere însă, este greu de făcut o distincție clară între stataliști, unioniști și chiar simplii cetățeni fără culoare politică nemulțumiți de noua situație a Moldovei. Centrul din care revendicările au plecat spre București a fost orașul Iași. Cererile moldovenești vizau, în general, nevoia de îmbunătățiri care să atenueze impactul catastrofal al centralizării: stabilirea Inaltei Curți de Casație și Justiție la Iași, stimularea comerțului, dezvoltarea navigației pe Prut. Aceste solicitări au rămas însă fără nici un rezultat. 
  
Făcând un salt peste timp, ajungând la momentul actual, toată ţara este un dezastru, Sunt câteva investiţii în Bucureşti şi ceva oraşe lângă graniţa cu Ungaria, unde au considerat investitorii că nu este mult până la ieşirea din ţară. Ce poţi să mai speri de la actuala clasă politică atunci când ţi se spune de la Bruxelles că pentru a face o autostradă de la est la vest ai nevoie doar de un amărât de proiect şi tu ca guvern nu vrei să-l faci. Acum câteva zile o altă eminenţă cenuşie, cu numele Vâlcov, încerca să ne prosteasca ca pe copii că nu este rentabil să iei fonduri UE pentru construirea de spitale. Rămâi fără reacţie. De fapt oamenii ăştia nu vor să facă nimic cu fonduri ue că sunt greu de furat şi fără furaciune ei nu se mobilizează. 
  
Cred în regionalizare şi consider că trebuie făcută, pentru că altfel se vede treaba că Bucureştiul are rolul de hoţ naţional şi nimic mai mult dar nu doresc "dezunirea" şi asta nu dintr-un sentiment patriotic exacerbat, cât din convingerea că cu cât o ţară din interiorul UE este mai mică, cu atât ea devine mai neimportantă. Dacă cineva îşi imaginează că o ţară cu 3-5 mil de locuitori şi suprafaţa cât 5 judeţe va reuşi să conteze şi să evolueze în UE, se îmbată cu apă rece. A arăta cu degetul la ce-a generat starea de faţă, este egal cu zero. Nu vine nimeni să ne dea, trebuie să dovedim că vrem şi să punem osul la treabă. Iarăşi, avem de a discuta de fezabilitate. Facem autostrăzi, sunt de acord! Ce volum de marfă se va transporta? Cu ce valoare adăugată? Soluţia oricărei dezvoltări economice este în a cumula capitalul. Avem o lege a societăţilor comerciale cu bunele şi relele ei. N-avem prea multe societăţi însă constituite pe acţiuni prin iniţiativa privată. Motivul?! Proverbul străbun "să moară capra vecinului" Alături de aceasta, o bursă ca şi inexistentă. Un al treilea motiv, direcţionarea către împrumuturi de stat a economiilor populaţiei. Băncile, fondurile de pensii, societăţile de asigurări sunt cele ce împrumută un stat falit prin obligaţiuni de stat. Pe când o analiză reala a modului în care funcţionează capitalul în România?! Ce grad de risc avem, cât este de volatilă economia? Cât despre centralismul exagerat în defavoarea celorlalte regiuni, aici, taxele şi impozitele vărsate trebuie să rămână prioritar la regiune şi nu la centru. Da, o cotă parte trebuie prin lege să fie alocată la centru pentru dezvoltarea inter-regională. Oricum, toate acestea necesită schimbare de optică şi specialişti. Pe ultimii, îi găsiţi şi acum dar lucrând sub firme de afară, nu la salarii de România (deşi-s români). 
  
Propunerea Guvernului de a aloca Moldovei doar 2,32% din bugetul Ministerului Transporturilor pentru întreaga Moldovă, este o uriaşă umilinţă ce vă rog să nu o acceptăm. Redesenarea graniţelor unei Românii a infrastructurii mari, din care Moldova lipseşte cu desăvârşire, este un act de nesăbuinţă pe termen lung, cu care niciun român nu trebuie să fie de acord. De 30 de ani aud necontenit această neghiobie proclamată de toţi politrucii indiferent de partid, vârstă, religie sau orientare sexuală-să vină străinii cu banul să ne scoată din merde. O utopie care depăşeşte până şi pe cea cu Falansterul de la Scăieni. Străinul este ca un animal răpitor, vine cu momeala, prinde prada grasă şi...fuge la el acasa, la adăpost de legile româneşti. Vă dau un exemplu. România este mare producător agricol în UE, dar pâinea se scumpeşte cu 20 procente de parcă e adus grâul din Ţara de foc. Dar, să zicem că nu a fost producţia scontată, se exportă aceiaşi cantitate la aceleaşi preţuri de anul trecut, pentru ca proprietarii şi mai ales samsarii sunt ...straini. Practic, România, prin producţia agricolă reîmprospătează stocurile de rezervă pentru cazuri de calamitate maximă în Ţările UE şi consumă alimentele, ba le şi plăteşte scump, care ar trebui distruse. Şi voi vreţi dezvoltarea ţării pe investiţii străineze. Puneţi mâna la muncă pentru VOI, nu aşteptaţi să cadă pară mălăiaţă direct în gură. Nu trebuie să fii mare finanţist, să compari cheltuielile unei companii de autostrăzi care lucrează în Germania şi cele ale aceiaşi companii care lucrează în România. Şi o să vă luaţi cu mâinile de cap, că în Germania profitul companiei este X şi în România 20X. Diferenţa de 19X este din neplata corespunzătoare a forţei de muncă. Totul este o mare înşelătorie, nimeni din lume nu doreşte o Elveţie într-un loc ca Balcanii unde oricând poate bubui tunul şi lătra mitralierele. Punct şi mai ales de la capăt. Dacă vrem să mai respirăm şi mâine. 
  
Referinţă Bibliografică:
OPINII LIBERE FORUMUL DEZVOLTĂRII DURABILE A JUDEŢELOR DIN MOLDOVA de prof.univ.asoc.Pompiliu COMŞA / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2858, Anul VIII, 28 octombrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!