CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Opinii >  





O REALITATE CARE CONTRAZICE CIFRELE OFICIALE: SESIUNEA ŞTIINŢIFICĂ ANUALĂ DE LA UNIVERSITATEA ‘’APOLLONIA’’ IAŞI
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cercetarea ştiinţifică românească, este vizibilă la nivel mondial, dar lipseşte cu desăvârşire. Un studiu realizat 2010 de National Science Board din SUA plasează România pe ultimele locuri în lume la capitolele producţie ştiinţifică şi cheltuieli cu cercetarea. Ţara noastră este întrecută de state precum Africa de Sud, Egipt sau Chile şi se clasează abia pe locul 43 din 45. Cercetătorii români de succes nu au fost luaţi prin surprindere de aceste cifre. Locul României în lume este o oglindire a indiferenţei autorităţilor faţă de acest domeniu, dar şi a lipsei de pregătire a personalului. Cifrele utilizate pentru analiza comparativă corespund anului 2007. România nu stă mai bine nici la capitolul articole ştiinţifice publicate la nivel internaţional. Este extrem de dificilă identificarea unui singur vinovat pentru situaţia în care se găseşte de ani buni cercetarea românească. Cert este însă, că majoritatea cauzelor au acealaşi punct de plecare: banii. România nu duce lipsă de materie cenuşie. Din contră, are un mare potenţial de afirmare în lumea ştiinţifică internaţională. Practic fondul există. Ceea ce trebuie schimbat însă, este forma. O altă problemă care trebuie soluţionată este numirea corectă a evaluatorilor din comisiile de atribuire a fondurilor pentru cercetare. În plus, trebuie încurajată excelenţa şi sprijinit financiar succesul. Cei aflaţi la început de carieră trebuie stimulaţi prin granturi şi premiaţi pentru ideile lor. În acelaşi timp, spune cercetătorul Mihnea Boştină, România ar avea nevoie de un institut care sa încurajeze excelenţa. În acest moment, în România producţia ştiinţifică este împărţită între universităţi (55%), instituţii naţionale de cercetare-dezvoltare (20%) şi Academia Română (15%), potrivit Asociaţiei Ad-Astra. Campioanele absolute la cercetare ştiinţifică sunt Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea ''Al.I. Cuza'' din Iaşi. La acestea aş vrea să adaug, cu voia dumneavoastră şi prin argumentele care vor urma, Universitatea ‘’Apollonia’’ din Iaşi. 
  
Ştiam de ceva vreme unele eforturi majore depuse de acele personalităţi angajate direct şi indirect în promovarea vieţii academice apolloniene. Pretextul elaborării şi tipăririi acestui material l-au constituit lucrările prezentate la sesiunile şi Congresul Ştiinţific al Universităţii. Un pretext bine ales având în vedere bogăţia temelor abordate, varietatea lor, concepţia riguros ştiinţifică a autorilor. Suntem siguri că tinerii găsesc în Universitatea „Apollonia” condiţii adecvate fiecărei specializări, încât să-şi cultive aspiraţiile, să le îndeplinească, pentru ca, la rândul lor, să treacă în rândul formatorilor şi al creatorilor de noi structuri informaţionale. Am lăsat la urmă relevarea colaborării ştiinţifice şi academice cu Universităţi de reputaţie din Italia, Franţa, Germania, SUA, Israel, nu numai în cadrul acestei Sesiuni Ştiinţifice Anuale din octombrie 2017, ci şi a altor manifestări ştiinţifice periodice, derulate pe parcursul anului universitar, în probleme fundamentale privind pregătirea medicală temeinică a viitorilor absolvenţi, la nivelul exigenţelor Revoluţiei informaţionale şi a interdisciplinarităţii. Ar fi multe de adăugat la palmaresul activităţii de aici de Cercetare ştiinţifică, îmbogăţit considerabil în ultimii ani, ca de pildă, publicarea unor cărţi de referinţă din domeniul stomatologiei şi ştiinţelor social-umane, unele dintre ele fiind premiate la saloanele de carte de la Chişinău, cum sunt: „Convergenţe Spirituale”, „Medicină şi Umanism”, „Liga Culturală Română” ş.a.; elaborarea, analiza şi publicarea unor cursuri de însemnătate cardinală, din domeniile medicinii stomatologice şi ştiinţelor comunicării, dezvoltarea şi modernizarea bazei de pregătire practică a studenţilor de aici, şi în acordarea asistenţei medicale etc. Să ne amintim permanent faptul că pedagogii din învăţământul privat universitar se află într-o postură similară cu fiii nelegitimi ai lui Ştefan cel Mare, care mereu trebuiau să demonstreze că şi ei “sunt os de domn”. 
  
QUO VADIS MEDICINA? 
  
Ca ştiinţă a vieţii şi a suferinţei umane, medicina se gă¬seşte la graniţa dintre ştiinţele biologice şi cele sociale. Scopul său a fost, este şi rămâne cel formulat de Claude Bernard altădată: să menţină sănătatea, să prevină îmbolnăvirea şi să vindece bolile. Acest aspect a fost relevant din nou la secţiunea care a vizat progresele în fiziologia experimentală şi clinică a sistemului stomatognat, una dintre cele două ale Sesiunii organizată de Institutului de Cercetări ‘’Acad.Ioan Hăulică’’ al universităţii amintite împreună cu Comisia ‘’Probleme moderne în fiziologia experimentală şi clinică a sistemului stomatognat’’ din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române. Cadre didactice din Italia, Republica Moldova si mai toate centrele universitare din România au prezentat 37 de comunicări la acest segment, una mai interesantă decât alta. S-a vorbit despre transdisciplinaritatea în bio-medicină şi neuro-ştiinţe, alcoolul şi traficul rutier, etnopsihiatria-noţiune controversată în diferite culturi, farmacologie nutriţională, o privire de ansamblu asupra bolilor cronice la vârstă pediatrică, prezent şi prognostic în comunicarea IT în medicina dentară etc., dacă ar fi să aleg la întâmplare câteva teme de comuncări. Foarte mulţi profesori universitari doctori ne-au oferit cunoştiinţele în domeniu, personalităţi precum Dan Riga, Călin Scripcaru, Smaranda Diaconescu, Vasile Burlui. Rodica Ghiuru, Carmen Stadoleanu, George Costin, Georgeta Siniţchi, Leonard Atanase, Liliana Sachelarie ş.a. constituind modele de urmat în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică. În ansamblu, datele inedite prezentate ilustrează pon¬derea crescândă a cercetărilor medico-biologice fundamentale în medicina actuală şi mai ales viitoare. Ele demonstrează, că, paralel cu eforturile ştiinţei din ultimele două decenii de a pătrunde cât mai adânc în tainele macrocosmosului astral, s-au întreprins cercetări fertile şi în domeniul microcosmosului animal şi uman. 
  
Să trecem în revistă şi întâmplările de la cealaltă secţiune, care a vizat impactul tehnologiilor moderne în ştiinţele comunicării, unde cadre didactice din cele trei ţări prezente au oferit asistenţei 41 de comunicări, una mai interesantă decât alta. Încercând să surprind esenţele din creuzetele ce dospesc idei, care-şi aşteaptă lumina zilei, să fie în folosul Măriei Sale Omul, nu pot ocoli cuvintele transmise de academicianul Constantin Gh.Marinescu despre diplomaţia românească între tradiţie şi actualitate, care a amintit că Nicolae Titulescu a fost preşedintele Ligii Naţiunilor, noi fiind cei care i-am adus aici pe ruşi şi de aceea nu merită să ne ploconim în faţa teoriei integraţionaliste. De-a lungul vremurilor România a dat mari diplomaţi, aspect care se poate verifica şi răsverifica. Extrem de icitantă a fost şi comunicarea prof.univ.dr. Mihail Orzeaţă despre ostilitatea faţă de migranţi care poate fi rezultatul unei comunicări defectuoase ori o realitate crudă sau cea susţinută de conf.dr. Georgeta Stepanov despre impactul tehnologiilor moderne asupra presei tipărite. Multe întrebări a stârnit şi comunicarea prof.univ.dr. Ion Sîrbu despre estetizarea valorilor şi securitatea umană sau cea a lector dr. Irina Petrucă despre imaginea personală şi valenţele comunicaţionale sau aceea a colegei sale, asist.dr. Simona Stancu despre traducere de la rescriere la retraducere, având ca studiu de caz ‘’Europoezia-antologia festivalului Brăila-Cahul 2017’’ dedicată poeziei italiene contemporane. Cuvinte laudative a primit şi comunicare Academicianului Gheorghe Bobînă despre ’’Alexei Mateevici. Filosofia lui Theodor Gustav Fechner’’. 
  
Cercetarea ştiinţifică, aşa cum se desprinde şi din micul meu expozeu, urmăreşte la Universitatea ’’Apollonia’’ din Iaşi elucidarea conceptului de viaţă a fiinţei umane, a siguranţei stării de sănătate, a cultivării modalităţilor minime de confort, pentru ca fiecare individ să poată asimila în propria persoană disponibilitatea de a comunica liber, cu zâmbetul pe buze. Dincolo de primele cuvinte legate de starea cercetării ştiinţifice româneşti, iată motive de contrazicere, de aceea mă plec în faţa eşalonului oamenilor de ştiinţă prezenţi la Iaşi la fine de octombrie, a căror linişte nu se va potoli decât prin căutări continue. 
  
Prof. univ.Asoc. Pompiliu COMŞA 
  
Referinţă Bibliografică:
O REALITATE CARE CONTRAZICE CIFRELE OFICIALE: SESIUNEA ŞTIINŢIFICĂ ANUALĂ DE LA UNIVERSITATEA ‘’APOLLONIA’’ IAŞI / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2494, Anul VII, 29 octombrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!