CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Reportaj >  





Poporul SAMI
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Drumeția întreprinsă de astă dată a avut unicul scop de a mai fi martorul ocular a ,,Răsăritului și apusului ,,în punctul cel mai nordic al lumii.Călătorind cu un mini-buz am putut observa de-a lungul numeroaselor opriri atît natura propriu zisă cît și viețuitoarele.Am avut și o mare surpriză,denumită,,S A M I,,. 
  
Înainte doar cu cîțiva kilometrii de renumitul,,GLOB,, am observat o baracă comercială și la vreo cîțiva metri un tînăr cocoțat pe o movilă, îmbrăcat într-un costum ,,de carnaval,,pe lîngă care se învîrtea un cerb ,,bine crescut,,.Am rugat pe conducătorul mini-buzului să oprească.Apartele au început să înregistreze în timp ce mă adresam femeii din ușa ,,magazinului,,împodobită foarte atractiv. 
  
,, Noi aparținem poporului SAMI,,îmi spuse femeia ,cu modestie ,dar privirea ei plină de mîndrie ,m-a însoțit mult timp. Femeia purta un vestmînt foarte pestriț,dar destul de sobru. De altfel, cercetătorii popoarelor nordice au ajuns la concluzia că 99%din populația europeană nordică descind dintr-o ,,mînă de femei,,sau cum se mai poate găsi ,,Șapte Eve europene,,.În timp ce încercam să port o conversație cu propietare barăcii comerciale, tînărul îmbrăcat într-un costum,,național,,de un albastru profund,ne zîmbea de pe colina înaltă ,gata de a fi înregistrat pe numeroasele pelicule sau în Eifonurile curioșilor turiști. Doar cerbul își vedea de treburile lui,ignorîndu-ne. 
  
Negustoreasa,desigur obișnuită cu turiștii-clienți își vedea de treburile ei,răspunzînd la multiplele întrebări a celor de față.Ceea ce nu am putut afla de la negustoreasă,am să încerc a vă relata mai jos: 
  
Istoricii sau poate povestitorii de basme le-au dat nume precum Ursula, Xenia, Tarra, Elena, Katrina,Velda.Ba chiar ,ca să fie cît mai autentice unele din acestea aveau îndeletniciri :pescuitoare, vînătoare , crescătoare a cirezilor de pe lîngă gospodăriile așezărilor.Făcînd uz de noile descoperiri și în primul rînd a ADN-ului ,s-a constatat că Velda –una din mamele poporului LAPON are o vechime de 17000de ani. Velda ar fi strămoașa popoarelor iberiene! 
  
Tribul nu a avut un loc stabil,așa precum era lesne de conceput,căci era în veșnică căutare de hrană. Istoricii știu să ne relateze despre pribegia acestora din Mongolia de nord spre nordul scandinaviei. În nesfîrșitele căi pe care le-au străbătut s-au contopit și au dat naștere poporului SAMI (sau Lapon).Copii acestora au ajuns în peninsula Iberică. Alții –tot din urmașii lui Velda au ajuns în ținuturile înghețate din Norvegia și s-au împreunat cu pămîntenii sau cum am spune noi:s-au încălzit la sînul celor aflați prin aceste locuri ,cum ar fi laponii și au dat naștere celor cîtorva mii de cetățeni numiți SAMI. 
  
Cercetările genetice au dus la concluzia că ,de pildă OTZI-omul ghețurilor ar fi fost unul din vînători preistorici din europa. De atunci cică au trecut cam Trei miliarde de ani....! 
  
Numele lor ,pe care l-au primit de la popoarele nordice ,,Lapieni,,nu le-a fost pe plac ,ei preferînd numele de ,,SAMI,,.Paginele istoriei lor sunt nu numai interesante ,dar cu cît ne aprofundăm în lectură, descoperim noi grupări a acestora –desigur în număr destul de modest ,atît în nordul Suediei,Finlanda cît și pe pămînturile înghețate din Rusia nordică.Cifrele pe care cercetătorii ni le pun la îndemînă sunt diferite .Unii afirmă că Sami ar fi în număr de 50000. Ocupția lor de bază,ori unde s-ar afla este pescuitul și vînatul. Sami –ruși din regiunea Kula sunt doar 1700 de suflete. Îmi permit să fac o relatare tragică,din perioada celui De al Doilea Război mondial,cînd Sami au căzut victime atît armatelor rusești,cu toate că nu au fost recrutați,căci nu vorbeau limba rusă.Germanii s-au folosit de această mică comunitate Sami,din nordul Norvegiei,împotriva partizanilor băștinași care sabotau, prin orice mijloc posibil, armatele fascisto-germane. Un amănunt din paginile istoriei acestui popor ,,ne desvăluie că în nordul rusiei s-ar afla un sat ,,Samasot,,care arată ca orice așezare post-sovietică. Din această pricină au pierdut cirezile de cerbi și o parte s-au îndreptat spre nordul norvegiei. 
  
Sami,s-au dedicat în general ramurei Turismului.În ceea ce privesc tradițiile ,păstrează cu deosebit respect ,,ceremonia spirituală,,a celor din nordul Articei,,.Diversele grupări ,,Sami,,au alcătuit în ultimii ani un ,,Parlament,,care duce o muncă și o luptă intensă pentru păstrare drepturilor,tradiției și a limbii Sami,în care se află răspîndiți .Steagul poporului l-am găsit în fața colibei –comerciale :două dungi verzi-galbene separă pînza roșie de cea albastră.Ca simbol a unității,un cerc mare albastru-portocaliu este imprimat peste partea centrală a steagului. 
  
Din cele cercetate,am aflat de o mică minoritate a acestora care s-au desprins din triburile Sami,devenind chiar intelectuali.Cu toate acestea ,odată pe ani se organizează ,,Festivalul Sami,,de la Luperskia .În acea zi de vară,se prezintă dansuri,jocuri și chiar mîncăruri tradiționale.Acest festival din nordul Rusiei se diferă de cele din Norvegia . 
  
Mitologia și folclorul sunt puncte de referință ,care descriu simbolic și alegoric istoria civilizației aproape dispărute ,separînd ficțiunea de realitate dînd loc ficțiunii pentru apărarea istoriei legendare o imagine rezonabilă ,acceptabilă a evenimentelor din trecutul îndepărtat a acestei minorități,,SAMI,,. 
  
Referinţă Bibliografică:
Poporul SAMI / Paul Leibovici : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2829, Anul VIII, 29 septembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Paul Leibovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paul Leibovici
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!