CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Comemorari >  




Autor: Ovidiu Dinică         Ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016        Toate Articolele Autorului

Tudor Arghezi
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Tudor Arghezi 
  
Tudor Arghezi este născut în Bucureşti la 23 Mai 1880, numele real fiind însă Ion N. Teodorescu. La absolvirea liceului Sf. Sava, în anul 1896, îşi face intrarea în lumea literară datorită lui A.Macedonski care îl promovează în revistă sa „Liga Ortodoxă”: „Ion Theo, aşa se numeşte cel care de un şir de vreme, m-a surprins cu versuri mai presus de vârsta sa, dar nu şi mai presus de talentul său” 
  
În literatura română, perioada premergătoare începutului de secol 19 este dominată de curentul tradiţionalist care are la bază publicistica naţionalistă a lui Eminescu. Aceşti ani premergători unui nou secol sunt caracterizaţi de puternice transformări pe plan naţional, transformări care, implicit prin schimbările de atitudine ale noului stat Independent România, determină şi modificări în mentalitatea societăţii contemporane a acelor vremuri. 
  
Pe fundalul acestei realităţi de la începutul secolului 19 s-a impus un nou curent literar simbolismul. Arghezi a fost unul din exponenţii revendicaţi de acest curent. Periodic însă, el a refuzat să fie dominat de curente literare sau mentori. Desele adeziuni la una sau alta dintre publicaţiile vremii le va contesta chiar el ulterior. Opera sa este umbrită de atitudinea lui polemică, referitoare la aspectele cotidiene din viaţa societăţii căreia îi aparţinea. 
  
La 19 ani căuta adevărul divin în viaţa de călugăr la mănăstirea Cernica, de unde însă a plecat patru ani mai târziu. Firea sa liberă, adesea revoltată, o întâlnim şi în Psalmul vi: 
  
„Pentru credinţă sau pentru tăgadă 
  
Te caut dârz şi fără de folos. 
  
Eşti visul meu, din toate, cel frumos 
  
Şi nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă” 
  
Poet canonic, Arghezi recunoaşte în zbuciumul său neliniştea căutării Divinităţii. Îl caută pe Dumnezeu într-o lume tulburată de păcat, într-o lume nesigură. Ca şi Blaga, caută absolutul pe care îl suprapune divinităţii. (La Blaga căutarea este asociată timpului infinit.) Psalmii lui Arghezi au caracter umil-evlavios, dar şi revoltător, de confruntare a divinităţii din partea poetului care prin poezie ajunge la dumnezeire. 
  
Anii primului război mondial îl găsesc în tabăra Neutralităţii pe care o susţine, căpătând caracter filogerman. Motivul său era, însă, teama de agresiunea rusească. În timpul acestei conflagraţii mondiale publică mult în ziare filogermane, fapt pentru care la finele războiului este condamnat pentru colaboraţionism, pentru o perioadă de cinci ani, împreună cu un grup de scriitori din care m-ai făcea parte şi Dem. Teodorescu. În favoarea eliberării lor a insistat N. Iorga. Demersurile făcute de Iorga au fost acceptate şi grupul de scriitori este eliberat după un an de zile. 
  
În anii debutului, Arghezi, pentru că depăşea caracterul literar de îndrumare sănătoasă care se cerea de orientarea tradiţionalistă condusă de Iorga, fusese repudiat de acesta, acum însă, în deceniul al doilea al noului secol, când criteriile estetice erau altele, orientate spre sporirea sensibilităţii cititorului, spre noi forme de exprimare, rolul şi estetica operei argheziene erau bine venite. 
  
Arghezi a devenit promotor al simbolismului, după perioadă posteminesciană şi semănătoristă. Acest deceniu este unul de deplină afirmare pentru Arghezi. În presă a impus ca formulă, tableta prin publicaţia „Bilete de papagal” care a cunoscut patru serii în perioade de timp cuprinse între 1928 şi 1945. La această publicaţie au participat mai mulţi scriitori şi poeţi, cum ar fi Virgil Teodorescu (1928), Aurel Baranga, Constantin Nisipeanu (1928), Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, Ion Biberi, Cella Delavrancea, Laurenţiu Fulga (1937), Maria Banuş (1928), Emil Botta (1929). 
  
Prin asprimea pamfletelor publicate va fi în contradicţie cu clasa politică a vremii. Şi totuşi, Argezi a avut harul de a se alătura clasei politice dominante la un moment dat, astfel el publicând atât în presa ţărănistă cât şi în cea liberală. 
  
În 1927 apare primul său volum de poezii intitulat „Cuvinte potrivite”. Acest volum a atras puternice contestări din partea tradiţionaliştilor, dar a fost mult apreciat de susţinătorii curentului modernist, printre care criticul Eugen Lovinescu. În 1931 publică volumul „Flori de mucigai”. Fundaţia pentru Literatură şi Artă Regele Carol II a deschis seria ediţiilor definitive începând cu opera lui Arghezi. N. Iorga a denunţat apariţia acestei opere în şedinţa Academiei Române din 30 Mai 1936, caracterizând opera lui Arghezi ca: „cea mai vulgară pornografie”. Ulterior în Teatrul „Ligii Culturale”, Iorga a continuat atacul asupra operei argheziene cu conferinţa „Boala literaturii noi”, unde s-au făcut şi reproşuri asupra omului Arghezi cu epitete precum duşman, puşcăriaş, ticălos. În sprijinul lui Arghezi intervine Lovinescu care apără latura artistică a operei şi îi acuză pe profanatorii acestuia de „infirmitate estetică”. Pedeapsa pe care şi-a atras-o Lovinescu este ratarea admiterii în Academia Română. În seria a treia a tabletelor din „Bilete de Papagal”, Nicolae Iorga este ţinta numărul unu în jurul căreia se realiza întreaga revistă. 
  
Pamfletul Baroane, puternic virulent la adresa ambasadorului Germaniei în România în cel de-al doilea război mondial îi aduce o nouă condamnare în lagărul de la Tg Jiu. În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale atitudinea lui Arghezi este puternic antifascistă. Pamfletul este răspunsul dat de poet la atitudinea ostilă practicată de armata germană cu privire la aservirea teritoriului românesc supus unei alianţe periculoase: „Mi-ai împuţiţ salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdărit apa din care ai băut şi cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau în Olt, şi mirosea pănă la Calafat, nobilă spurcăciune! I-auzi! Vrea să-mi fie stăpân şi să slugăresc la maţele lui, eu care nu m-am băgât rândaş nici la boierul meu. Vrea trei părţi şi din văzduhul meu, ca să răsufle în răcoarea mea numai el. Lasă-mă să-mi aleg stăpânul care-l vreau eu, dacă trebuie să mă robesc, nu să mă ia la jug şi bici, înfăşcat de ceafă, cine pofteşte. Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul şi hrisoavele mele, scrise pe cojoc, şi tu zdrenţele tale. Scrie pe ale tale Radu? Nu scrie!... Scrie Ştefan? ? Nu scrie!... Scrie Mihai, scrie Vlad, scrie Matei? Nu! Păi ce scrie pe cârpele tale? Degete şterse de sânge?” 
  
După 23 August 1944 se declară anticomunist şi publică în Adevărul articole împotriva noii orânduiri sociale. În 1947 i se interzice să mai publice. Este reabilitat la jumătatea deceniului cinci, când acceptă să colaboreze cu organele puterii de stat ca traducător din limba rusă, dar şi din literatura universală. Sarcina sa era să stilizeze textul brut tradus. În anii ce au urmat, Arghezi a continuat să lucreze pentru traducerea în limba romană a operelor unor clasici, precum Anatole France, Fabulele lui Kralov (1952), romanul "Suflete moarte" al lui Gogol, Fabule de La Fontaine. 
  
În septembrie 1953, în revista „Cravata roşie” apar poemele „Plajă” şi „Şcoală”, semnate Tudor Arghezi. Urmează alte poeme în „Viaţa românească”. În 1954 i se publică volumul „Prisaca”. La vârsta de 75 ani este acceptat în Academia Romană. Este sărbătorit ca poet naţional la 80 şi respectiv 85 ani. A murit 14 iulie 1967. Contribuţia sa literară îl înscrie în panoplia marilor literaţi prin rescrierea limbajul poetic modern, prin impunerea ca gen literar a pastilei .Romancier şi dramaturg, martor al marilor evenimente ce au marcat secolul xx, Tudor Arghezi reprezintă un autor celebru a cărui valoare este de necontestat. 
  
Referinţă Bibliografică:
Tudor Arghezi / Ovidiu Dinică : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2155, Anul VI, 24 noiembrie 2016.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Dinică : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ovidiu Dinică
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!