CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

TOP AUDIENȚĂ
PROZĂ

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
PROZĂ


Acasa > Impact > Libertate >  


Autor: Olivia Dumitru         Publicat în: Ediţia nr. 2779 din 10 august 2018        Toate Articolele Autorului

Egalitate
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Judecatoria de sector..., Bucuresti. Dosarul dl. X impotriva dnei. X.  
  • Domnul X este prezent?
  • Prezent in persoana si asistat de avocat.
  • Doamna X este prezenta?
  • Prezenta in persoana si asistata de avocat.
  • Procedura legal indeplinita, se va trece la audierea partilor.
Si procesul incepe.  
Dna X doreste sa divorteze de sotul sau, cu care are un fiu de 12 ani si ½ apartament de 2 camere obtinut in cursul casatoriei.  
Insa dl. X mai are un apartament de 3 camere proprietate personala, achizitionat inainte de casatorie, zona Cotroceni. Aici locuia familia celor trei pana la momentul in care dna X a cerut divortul.  
Dar acesta nu este procesul lor de divort si nici cel de partaj, prin urmare nu am aflat motivele doamnei – si nici nu speculez, poate avea dreptate, poate nu.  
  
Avocata domnului X isi incepe pledoaria: intelegem ca doamna X nu mai suporta prezenta dl X si doreste sa locuiasca separat de acesta pe tot parcursul procesului de divort. Doamna invoca faptul ca este mama, prin urmare este indispensabila copilului; cum fiul lor va fi viitorul proprietar al averii tatalui, mostenitor de drept, nu i se pare corect sa paraseasca domiciliul, asa incat cere ca tatal sa plece de acasa. Atunci dl X si-a facut bagajul si s-a dus la apartamentul proprietate comuna. Ajuns acolo, doamna a chemat politia, deoarece exista contract de inchiriere catre niste prieteni de-ai sai. Acum dl X locuieste cu chirie. A fi proprietar pe 2 apartamente si a nu avea acces la nici unul, consideram acest lucru injust!  
  
Asta e si parerea mea, cazul mi se pare clar.  
Un om are nevoie de o singura locuinta. Exista doua apartamente. Pe ce criteriu ar pretinde cineva acces la ambele locuinte, iar celalalt sa ramana in strada?!  
Stau linistita, ne aflam intr-o institutie a JUSTITIEI.  
  
Dar avocata doamnei X incepe un discurs emotional, bazat pe sentimente si dragoste:  
„Doamna judecator, doresc sa va atrag atentia asupra faptului ca ne aflam in fata unei tragedii. Copilul de 12 ani al acestor 2 soti nu mai suporta situatia, asa incat saptamana trecuta a incercat sa se sinucida. Acum este in afara oricarui pericol, dar ieri, cand i-au dat hainele de externare, a refuzat sa se intoarca ACASA. Pentru el, acasa este acolo unde este mama lui, ea este indispensabila si nu putem muta copilul din casa in care a crescut. In consecinta, pe cale logica, cerem evacuarea tatalui din domiciliul conjugal si consideram ca e firesc sa stea cu chirie.”  
  
Observ ca nici macar nu s-a oferit sa i se cedeze contravaloarea chiriei apartamentului comun drept compensatie ca sa isi achite locuinta inchiriata. Cererea aceasta clar nu e dreapta.  
Absenta iubirii, armoniei poate perturba un copil, dar absenta dreptatii il zguduie cu totul.  
Un baiat de 12 ani are, de cele mai multe ori, un spirit al dreptatii nepervertit.  
„Daca tata are un apartament si ½, cum poate sa ramana fara nimic? Cea care il arunca in strada este propria mea mama, iar argumentul de care se foloseste este existenta mea! Refuz, cu viata mea, refuz!”  
  
Copiii au o gandire simpla, clara. Dreptatea este logica si evidenta, toti oamenii sunt egali pe lumea acesta si nu poti veni cu argumente „de adult” - sete de imbogatire rapida, pozitie sociala, orgasme multiple sau libertate deplina, odihna si relaxare – ca sa justifici nedreptatea, lipsa onoarei.  
  
„O sa pricepi tu mai tarziu” argumentele de mai sus!? Cand baiatul de 12 va creste si va scuza nedreptatea in baza seriei de mai sus, va fi deja un om „stricat”.  
Copiii sunt fragili, Alex, acest baiat, are nevoie de judecatoare ca sa-i restabileasca ordinea, dreptatea, normalitatea. Va mai dau inca 3 exemple de copii care gandesc curat, nepervertit.  
  1. Tatal Cenusaresei / Alba-ca-Zapada are suficienti bani cat sa asigure casa, masa, rochie si educatie de buna calitate atat femeii celei noi, cat si copilului din prima casatorie. Nu exista scuza pentru pasivitatea cu care accepta rochia jalnica a Cenusaresei, ținerea copilului „la cratița”, excluderea de la cursurile scolare, izolarea sociala. Mama vitrega poate fi „cea mai frumoasa din țara” in mintea regelui – vopsele puse pe ea, pisiceala... – dar tot o vrajitoare ramane daca discursul ei este „ Pentru ca te iubesc si te vreau fericit, iti distrug copilul! Nu ma admiri?”
  2. Nici pentru David, de 8 ani, nu exista intelegere si acceptare a actiunilor tatalui sau. Argumentele stricate nu au valoare intr-o minte curata. Mama lui e diagnosticata cu scleroza in placi, abia mai merge, nu poate face piata. Asa ca tatal divorteaza si pleaca, lasandu-l cu mama si bunica. In ziua in care David va crede ca dreptul la libertate, odihna si sex justifica parasirea sotiei invalide si a unui copil fragil, atunci David va fi uitat ce insemna nobletea.
  3. Ioana are 4 ani si tocmai a venit acasa de la gradinița impreuna cu tatal ei. Cand acesta ii spune „La revedere” si se indreapta spre usa, Ioana se tavaleste pe jos. „De ce pleci? De ce?”
- „Vei intelege tu mai tarziu” ca tata a gasit o femeie pe net, care sta toata ziua la sala, nu munceste precum mama ta, nu spala copii, nu recita alfabetul si lunile anului, nu gateste in cuibusorul nostru. Daca ma trezeste noaptea, e pentru fericirea mea, nu ca sa aud tipetele surioarei tale de o luna. Castig peste 5000 euro lunar, am dreptul sa ma bucur de viata.  
  
Observatie: nu e vorba de tata/mama, ci de om cinstit sau nu. Actiunile trebuie cantarite.  
  
Astept verdictul si primesc un soc: toti sa ramana acolo unde stau la momentul prezent (copilul nu dorea sa mai stea nicaieri) si sa primesca consiliere psihologica. Deci Alex ramane in acelasi conflict!  
  
Acasa ii spun fiicei mele povestea lui Alex, fara verdictul dat. O intreb cum i se pare, caci are aceeasi varsta cu cea a lui Alex. Raspunde ca un parinte sa stea intr-un apartament, al doilea parinte in altul. Rad. Ii spun verdictul, tatal ramane plecat cu chirie, nici macar decontata. Cum studia oferta de licee, intreba:-  
- Dar nu e dreptul o materie ce tine de real, ca matematica?  
  
- Nu. Tine de uman.  
  
- Cum adica, dreptatea nu e ceva obiectiv, valabil pentru toti oamenii?  
  
- Asa ar trebui sa fie, dar nu e. Din momentul „caderii in pacat”.  
  
- Adica? Fiica mea e total confuza...  
  
Dreptatea in sine este una singura si aceasta tine de real, de adevar.  
Dar din momentul in care a venit cineva si a spus „Poate ca e pe dos – Dumnezeu nu te iubeste, ci iti opreste ceva bun, cunoastere desavarsita, viata vesnica etc” si a fost si crezut de altcineva, de atunci dreptul tine de uman – cel care judeca, interpreteaza dupa propria constiinta, cultura si inteligenta. Cat despre avocat, cel care pledeaza, pentru acesta nu e important adevarul, nu e importanta dreptatea, ci castigul de cauza al clientului sau. Un avocat de succes cunoaste legea si o manuieste pentru a castiga, nu pentru a face dreptate. Dreptatea tine de judecator. Oare la ce curs invata ei cum sa judece drept?  
  
E important sa cunosti legea si sa aduni toate informatiile, faptele.  
Dar cea mai importanta lectie este la Cruce: bratele ei sunt egale, plata / valoarea este aceeasi pentru fiecare om de pe Pamant. Aceasta este cea mai necunoscuta lectie.  
 
Daca esti bogat sau sarac, adult sau copil, alb sau negru, ateu, musulman sau crestin, smecher sau naiv, inteligent sau prost - Drepturile Fundamentale ale Omului ar trebui garantate in mod egal.  
  
Copiii vad mai usor egalitatea, adultii nu o mai vad.  
  
Alex din poveste nu vrea sa fie folosit ca argument pentru ca mama lui sa acapareze casa tatalui.  
David stie ca tatal a facut un juramant la casatorie, iar acum zici ca nu are nicio obligatie, e flacau!  
Ioana stie ca tata o iubeste in mod natural, nu pricepe cum poate sa se uite la tavalitul ei, la lacrimile ei si sa existe ceva mai pretios pe lumea aceasta – pentru care sa fie parasita! Ea, fiica. E convinsa ca mama asta rea, cu care nu vrea sa mai stea tata, trebuie sa-i fi facut ceva teribil de rau, ceva care a intrecut si a stins chiar si iubirea dintre tata-fiica. De aceea urla la mama si nu o mai respecta! Cum sa-ti dea prin cap „motivele” adultilor? Si ideea ca oamenii nu sunt egali?  
  
„Cenusareasa” intelege ca tatal vrea o alta femeie. Dar nimic nu e de inteles atunci cand tatal zice „Ea sa se odihneasca/distreze/imbrace/plimbe, tu nu.” Nu e egal!  
  
„Cenusareasa” intelege ca tatal vrea si alti copii. Dar nimic nu e de inteles atunci cand tatal zice „Pe el il imbrac/hranesc/plimb/alint/respect/ajut, pe tine nu.” Nu e egal!  
  
Si vine un judecator cu ideea: „Parintele are dreptate. Asa am invatat eu de la UE. Noua legislatie europeana ne-a scapat de ideile noastre gresite. Parintele are Dreptul Fundamental de a face orice vrea el, chiar si cu pretul de a incalca Dreptul fundamental al Cenusaresei.” Ma intreb, ce prostie e asta? De ce? Poate pentru ca parintele e adult si poate sa-l reclame, iar minorul e fragil?  
  
Sa nu uitam ca minorul nu se poate apara singur, cei din jur, eu si cu dvs – trebuie sa intervenim: Cenusareasa a avut soarecii, Alba-ca-Zapada a avut vanatorul si piticii, Alex pe cine a avut?  
A trimite la consiliere psihologica, e asta o garantie a normalitatii?  
  
Exista psihologi care ofera consultatii si pretind taxe substantiale ca sa-ti explice ca victima isi merita soarta, ca a te apara reprezinta o greseala, iar la urmatoarea reincarnare pe acest pamant vei suferi mai mult. Nu te opune agresorului, roaga-te pentru binele lui, despagubeste condamnatii caci stau in conditii inumane, dar aceleasi conditii daca i le impune un parinte copilului sau - sunt in regula.  
  
Daca nu reusesc sa te convinga sa ai o atitudine total fericita cand esti agresat, daca nu renunti de buna voie la statutul de om - egal cu cel de langa tine – iti explica ce bune sunt drogurile mai mult sau mai putin usoare pentru inducerea unei stari de multumire.  
  • Domnule psiholog, dupa parerea dvs este drept, este normal asa ceva?
  • Nu. Dar pe lumea aceasta nu exista dreptate. De aceea, luati pastile!
  • Refuz. Politia si justitia sa-si faca treaba si nu mai avem nevoie de uitare pe cale chimica.
Stau si ma intreb: intr-o agresiune, sa apelez la judecator sau la psiholog?  
Intrebarea e gresita. Nu meseria conteaza, cat constiinta omului.  
Daca e sa fie amoral sau imoral, las sau dezinteresat, fie judecator, fie psiholog isi vor pasa mingea de la unul la altul.  
Atunci cum trezesti un popor?  
  
Un copil ca Alex cere dreptate si adultii nu pot sa i-o ofere. Ii ofera droguri.  
Totusi, setea umana fundamentala e pentru dreptatea, egalitate, fraternitate.  
  
Situatia in care e garantat Dreptul Fundamental al parintelui cu pretul incalcarii Dreptului Fundamental al propriului copil este foarte des intalnita in Romania.  
Cand, cum si unde se educa constiinta poporului roman? A celor responsabili cu Legile, cu dreptatea, egalitatea si ordinea?  
Sa-mi voteze dreptul familiei cel care are 3 amante si copil ce se crede buricul targului?  
Sa imparta fondurile bugetare cel ce nu cunoaste disciplina studiului si a muncii?  
Sa-mi consilieze copilul cel ce saliveaza dupa vedete echipate ca prostituatele, la TV?  
  
Exista țari care au carti, muzica, filme si concursuri de talente axate pe cunoasterea istoriei propriului popor, pe corectarea prejudecatilor societatii – nu dai afara de la job pe cineva care face terapie anti- cancer, pe cineva care nu aude, nu te uiti urat la parintele unui copil bolnav etc. Inalti valorile morale, cinstea, altruismul, dreptatea. Iti arati recunostinta fata de parintii care te-au crescut, dragostea fata de soțul rapus de boala, dorul de copiii care au zburat...  
Inveti sa spui un multumesc, sa versi o lacrima, iti cureti sufletul.  
Abia atunci sa vii si sa judeci.  
  
  
Va pun un cantec coreean compus de Kim Jinho, Portret de familie.  
Tatal a murit, fiul isi imbratiseaza mama care l-a crescut, pantofii tatalui asteapta la usa – absenta e resimtita dureros.  
Va rog sa urmariti reactia publicului; printre lacrimi se cladeste respectul fata de OM.  
Cam asa se educa un popor!  
  
Ti-ai petrecut tineretea trudind, cand  
Un copil a aparut in familia ta  
Si a dat sens, directie, implinire vietii tale.  
Din fotografia pe care am facut-o atunci si la care ma uit  
Zambetul tau, ce-mi induioseaza inima,  
Paleste incet....  
  
Am crescut, am parasit copilaria si  
Am devenit adult.  
Aruncat in realitatea dura,  
Copil rasfatat de tine, uneori am esuat  
Dar m-am ridicat din nou si din nou.  
(am pierdut visul copilariei)  
Viata m-a calit, m-a zdrobit  
Dar am renascut, am perseverat.  
  
Intr-o zi, pe cand ma simteam singur,  
Am cautat portretul de familie si  
Parca m-as fi privit pe mine, (delicat pronuntat)  
Acum iti seman atat de mult, tata iubit!  
  
Numai cand tineretea mea a inceput sa apuna,  
Numai atunci am inceput sa-mi dau seama de  
Sacrificiul tau, mama, de zilele tale lungi, pline de daruire.  
Ce luminos imi zambeste aceasta tanara,  
Fata aceasta e mama mea, cat e de fragila!  
  
De-as putea sa-ti aduc inapoi zilele tineretii tale!  
Ca sa ma cresti pe mine, te-ai topit pe tine - crescendo  
Ca sa ajung la inflorire (om matur), te-ai consumat pe tine.  
Ah, de-as putea aduna orele si zilele pe care mi le-ai daruit!  
Cat as vrea sa mai am sansa de a-ti aduce zambetul pe buze.....  
  
M-ai ajutat sa infloresc, ai facut om din mine -  
Ca sa ma cresti, te-ai topit pe tine - crescendo  
Ca sa ajung la inflorire (om matur), te-ai consumat pe tine.  
M-ai ajutat sa infloresc!  
  
Referinţă Bibliografică:
Egalitate / Olivia Dumitru : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2779, Anul VIII, 10 august 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Olivia Dumitru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Olivia Dumitru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

VALIDARE ACCES CONFORM GDPR

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

TOP AUDIENȚĂ
POEZIE

TOP AUDIENȚĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!