De ce?
Sunt plină de tine,
port în suflet mirosul tău,
simt brațele tale în jurul trupului meu
și pieptul tău strivindu-mi fața
într-o îmbrățișare ca un geamăt de dor!...
De ce? De ce ne-am desprins
din întregul ce amândoi îl formam?
De acum suferința va fi și mai mare
căci nu mai suntem doar doi,
ci o mie de părți care dor, tânjesc,
așteaptă… și mor…
De ce ne-am despărțit?
Timpul nostru în loc s-a oprit
și nu mai e "mâine"
-nici noapte ori zi-,
ci doar un lung, amar și dureros prezent…
