pictură: Mihai Olteanu
Când rochia de bal dansează-n noul soare
a macului privire se înnoptează roș
mi-aș lua iubitu’-n brațe, l-aș strânge cu ardoare,
iar macii nebunatici i-aș strânge într-un coș
vom legăna pe frunze al trupului vals rumen
inele de săruturi mi-ai prinde-n păr cu milă
pământul înverzi-vom cu-al fericirii himen
rostogolind câmpia fâșneață ca o filă
Înarămata lume pitită-n pânza vremii
picta-vei nemurirea cu macii părăsirii
pentru tine ziua e noaptea mea, dar semi
semi-solida vină redată împlinirii
